Incendiul din clubul Colectiv, tragedia care în octombrie 2015 a zguduit România, este momentul care a stârnit furia românilor, iar efectele corupției din țara noastră au fost asociate chiar și cu moartea, explică specialiștii. 64 de persoane au murit, 27 în incendiul propriu-zis iar restul ulterior, în spitalele din ţară şi din străinătate, iar alte peste o sută au fost rănite. Razvan, un tânăr care a supraviețuit incediului, dar și-a pierdut iubita s-a sinucis la aproape doi ani de la tragedie, fiind considerat a 65-a victimă.
După incendiu au fost aduse în atenția publică mai multe nereguli care ar fi dus la tragedie, pe rolul Tribunalului București fiind un dosar complex. Urmare a fost demisia Guvernului Ponta, precum și scoaterea la iveală a mai multor probleme din sistemul sanitar, care a fost mult depășit de situația de la Colectiv.
Au apărut mișcări ample, precum și mesajul Corupția ucide. De atunci, românii au început să își manifeste nemulțumirile în stradă.
"Poate cetatenii care protesteaza si contesta deciziile executivului/legislativului cu privire la sistemul judiciar nu sunt direct vizati, insa, se simt afectati in conditiile in care percep ca aceste decizii pot reduce sau chiar elimina raspunderea politicienilor/decidentilor pentru eventuale incalcari ale legii si bunei conduite cu impact direct asupra bunastarii cetateanului si dezvoltarii societatii. Ar mai fi ceva de amintit aici, a-propos si de interesul pentru justitie, revolta si cumva solidarizarea unui segment din populatie cu cei care pot sanctiona, dincolo de alegeri, pe decidentii suspicionati aproape “din oficiu” ca fiind predispusi unor actiuni in afara Legii: Colectiv. Daca ne amintim acela a fost momentul care a starnit furia acestui segment de populatie, care a continuat sa protesteze si sa sustina cauza justitiei in Romania, indiferent de imperfectiunile si abaterile din aceasta zona, si care a dus la popularizarea mesajului “coruptia ucide”, un mesaj foarte puternic care a legat coruptia de cea mai mare temere/frica a oricarei fiinte umane, moartea", a declarat, pentru STIRIPESURSE.RO, Ionela Șufaru, director de programe al Centrului de Sociologie Urbana și Regionala (CURS).
Justiția a devenit astfel unul dintre domeniile importante apărate de cetățenii simplii în stradă. Oamenii au manifestat ori de câte ori s-au simțit neîndreptățiți de deciziile politicienilor, reușind să anuleze o ordonanță de urgență. Posibilitatea ca persoane cu putere de decizie la nivel central, functionari publici sau politicieni sa scape de raspunderea penala i-a înfuriat pe oameni.
"Aceasta idee are un impact foarte negativ, in Romania si oriunde in lume, indiferent daca este vorba de functionari publici/decidenti/politicieni sau oameni obisnuiti. Am fost invatati si speram ca atunci cand cineva incalca legea sa fie sanctionat. In lipsa acestui principiu si a acestei credinte, orice societate ar fi un loc in care un prea ne-am dori sa traim. Daca ne referim strict la decidenti/politicieni care sa fie scutiti de raspunderea penala pentru o fapta in afara legii, aici as putea, ipotetic, sa imaginez doua comportamente ale publicului: 1) absenteeismul si mai mare la vot din ratiunea “de ce sa ne deranjam sa mergem la vot ca sa alegem o “elita de privilegiati”!!! si 2) indreptarea spre partide/policieni antisistem/radicali/extremisti si, simultan, stimularea unui teren fértil care ca acopere aceasta nevoie/ acest comportament al cetatenilor", a explicat sociologul.