Prezența președintelui Klaus Iohannis în plenul Parlamentului European pentru a prezenta viziunea României despre viitorul Europei a suscitat reacții diverse în plan intern, printre care și numeroase critici privind discursul mult prea moderat față de liderii PSD-ALDE și Guvernul Dăncilă. A greşit preşedintele Iohannis?
Adevărul:
(...) Marţi, 23 octombrie, preşedintele Iohannis nu a căzut în capcana de se răfui în Parlamentul European cu Dăncilă şi cu Dragnea. Preşedintele României a procedat corect din moment ce el venise să vorbească despre viziunea sa şi poziţia statului român faţă de viitorul Uniunii Europene. Dăncilă fusese invitată sa prezinte poziţia guvernului de la Bucureşti acuzat că încalcă independenţa justiţiei şi drepturile omului. Iohannis a venit să vorbească despre viitorul Uniunii Europene!
Preşedintele a dat o direcţie fermă şi clară, România rămâne un pilon al unităţii, democraţiei şi coeziunii Europene. România se poziţionează alături de nucleul UE şi nu alături de inamicii Uniunii. Evident, preşedintele a apărat independenţa justiţiei şi continuarea luptei anticorupţie, precizând chiar la declaraţia de presă ţinută împreună cu preşedintele Parlamentului European, Antonio Tajani, că nu va renunţa sub niciun motiv la standardele legate de funcţionarea justiţiei şi de continuarea luptei anticorupţie.
Sala Parlamentului European nu a fost plină, dar prezenţa a fost mai numeroasă şi mult mai activă decât la multe discursuri anterioare, semn că interesul pentru România este semnificativ.
Mesajul preşedintelui Iohannis a venit ca un balon de oxigen, România nu a sărit în tabăra anti-UE, aşa cum lăsase să se înţeleagă premierul Dăncilă. În lunile cele mai grele care vor urma de la 1 ianuarie 2019, când România se va afla la preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, atunci când va fi Brexit-ul şi se va hotărî soarta UE la summit-ul de la Sibiu, România va fi în mod corect faţă de interesele sale naţionale de partea pro-europenilor!
Este tot ceea ce contează!
Dacă ar fi transformat discursul său într-o tiradă la adresa PSD, preşedintele ar fi greşit. Nu pentru că PSD ar trebui menajat, ci pentru că prestaţia sa ar fi devenit irelevantă la nivel european. Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Junker, spunând cât de vechi şi de strânse relaţii are cu România, a vorbit despre un consens, despre o soluţie politică în România astfel încât aderarea la spaţiul Schengen să se facă în prima parte a anului viitor. Dar o soluţie care să nu afecteze statul de drept. (Mai multe detalii AICI)
Ziarul Financiar:
Trei bănci, cu trei dealeri au intrat în vizorul BNR ca fiind cele care accentuau tensiunile de pe piaţa valutară şi monetară. Cursul leu-euro era atacat, iar dobânzile la lei de pe piaţa interbancară au ajuns chiar şi la 300%, atunci când trebuiau închise poziţiile. BNR a luat decizii extreme, unele văzute şi făcute publice, altele doar povestite.
Ca să ţină cursul, BNR a apelat la măsuri neortodoxe, administrative şi chiar la ameninţări publice. „Este o iluzie că scapi de sub supravegherea BNR. Avem toate datele şi vedem toate intrările şi ieşirile. Este de datoria noastră să scoatem România din aceste crize”, a spus Isărescu în după-amiaza zilei de 22 octombrie, într-o conferinţă convocată pe loc şi unde iniţial guvernatorul nu trebuia să participe, ci doar Nicolae Cinteză, şeful supravegherii.
Totul a pornit din săptămâna 13-19 octombrie 2008 când, pe fondul crizei financiare care se instalase în America, leul a intrat în colimatoriul pieţelor la fel ca şi toate celelalte monede din pieţele emergente. BNR încerca să ţină cât de cât situaţia sub control, respectiv să permită creşterea cursului, dar fără să inducă panică.
Cursul urcase de la 3,4 la 3,9 lei pentru un euro, era la un pas să atingă 4 lei, iar dealerii, în tensiunea zilelor de atunci, când criza cuprinsese toată lumea vedeau cursul să urce la 5 lei pentru un euro.
Pentru România care era expusă şi prizonieră finanţărilor şi creditelor în valută ar fi fost un dezastru ca euro să ajungă la 5 lei. În 2008, 70% dintre împrumuturile acordate în România, atât companiilor cât şi persoanelor fizice, erau în euro şi doar 30% în lei (acum, situaţia este exact inversă).
Clienţii, dealerii, şi cei care mizau pe creşterea cursului puneau presiune în piaţa valutară. De partea cealaltă, BNR, care dacă ar fi folosit rezerva valutară, s-ar fi împuşcat singură în cap, a decis să folosească ca instrument de apărare absorbţia leilor din piaţă, care ar fi redus din puterea de atac. (Mai multe detalii AICI)
RFI:
Alimentaţia bio reduce cu 25% riscul dezvoltării de cancer. Este pentru prima dată când se stabileşte că un consum constant de alimente ce nu conţin reziduri toxice ne poate feri de cancer. Un amplu studiu a fost realizat de cercetătorii francezi şi publicat în revista americană JAMA Internal Medicine.
Aproape 70.000 de oameni, în mare parte femei, au răspuns cercetării realizate de o echipă comună de specialişti francezi de la Institutul Naţional de Cercetare Agronomică şi de la cel de Cercetare Medicală. Vasta anchetă a fost realizată între 2009 şi 2016.
O hrană bogată în alimente bio poate limita incidenţa cancerului, indică rezultatele cercetării.
Specialiştii vorbesc de mai multe ipoteze ce pot explica studiul, printre care prezenţa rezidurilor de pesticide sintetice mult mai frecvente şi în doze tot mai mari în alimentele provenite din agricultura convenţională în comparaţie cu alimentele bio.
Participanţii la studiu au fost împărţiţi în mai multe grupe: cei pentru care produsele bio reprezentau peste 50% din alimentaţie, cei care consumau ocazional şi cei care nu achiziţionau deloc acest tip de produse.
În cei şapte ani cât a durat cercetarea, peste 1.300 de persoane au dezvoltat un tip de cancer. Ele provin din rândul celor care nu achiziţionau deloc aceste produse sau doar ocazional. A contat şi cât de mult erau expuse aceste persoane pesticidelor.
Rezultatele studiului mai trebuie confirmate de cercetări viitore, atenţionează autorii raportului şi adaugă – promovarea consumului de alimente bio în rândul populaţiei ar putea fi o strategie promiţătoare de provenţie a cancerului. (Mai multe detalii AICI)