Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al Băncii Naționale a României (BNR), a afirmat, luni, că declarațiile lui Darius Vâlcov, consilierul premierului pe economie, despre ROBOR sunt confuze și denotă neclarități.
„"Banca Naţională a României discută cu Ministerul Finanţelor Publice şi nu înţeleg în ce calitate intervine în discuţie domnul Vâlcov. Mai mult, pare a arăta grave confuzii în ceea ce priveşte piaţa monetară şi rolul ei în alimentarea cu lichidităţi a economiei, băncilor şi trezoreriei. Pare a face acelaşi confuzii ca şi domnul Zamfir (senatorul ALDE, Daniel Zamfir n.r.). De exemplu, în aceste zile media tranzacţiilor interbancare e sub nivelul ROBOR la 3 luni, pentru că Ministerul de Finanţe trage banii din piaţă deoarece se plătesc taxe şi impozite. Acum ce facem, acuzăm Finanţele că ROBOR-ul creşte? Piaţa monetară funcţionează eficient şi asemenea declaraţii nu fac decât să o pună nedrept sub semnul întrebării. De vreme ce ROBOR-ul la 3 luni a intrat în structura ratelor prin OUG, chiar nu înţeleg ce trebuie să facă BNR", a precizat, pentru AGERPRES, purtătorul de cuvânt al BNR, Dan Suciu, referitor la declarațiile lui Darius Vâlcov pentru Bloomberg.
Citește și: Remiză între Isărescu și Teodorovici! Ce se va face cu taxa care a aruncat în aer sistemul bancar
Consilierul pe probleme economice al premierului Viorica Dăncilă a susținut, într-un interviu pentru Bloomberg, publicat luni, că speră ca formula de calcul a ROBOR să fie modificată sau ca acest indice să dispară. Formula de calcul pentru toți indicii ROBOR trebuie să fie modificată sau aceștia trebuie să dispară, a mai declarat Vâlcov, luni, pentru Bloomberg. Această schimbare va pune capăt unei situații în care băncile se împrumută între ele la costuri nejustificat de mici.
„Sper să obținem o schimbare radicală a modului în care este calculat ROBOR sau chiar să îl vedem dispărut”, a spus Vâlcov, într-un interviu telefonic, acordat luni. „Se va lua o decizie împreună cu Banca centrală, care poate modifica regulile interne ale pieței interbancare fără a solicita aprobarea parlamentară”.
Citește și: Atomica a fost lansată! Ce vrea să elimine Guvernul – Sute de mii de români sunt vizați
Această declarație arată o schimbare în relația dintre Banca Națională a României (BNR) și Guvern, față de situația din ultimele șase săptămâni, când cele două instituții s-au războit tocmai din acest motiv: ROBOR, în funcție de care a fost stabilită taxa pe activele financiare ale băncilor.
Taxa pe activele financiare ale băncilor, care a fost introdusă de la începul acestui an, variază între 0,1% și 0,5%, urcând la fiecare 0,5 puncte procentuale ale indicelui ROBOR mediu trimestrial peste 2%. ROBOR reprezintă rata medie a dobânzii la care băncile româneşti se împrumută între ele în lei, fiind calculat de Reuters și afișat de BNR.
Citește și: Liviu Pleșoianu sare în apărarea lui Mircea Badea, după bătaia încasată de la motociclist
De asemenea, Vâlcov a sugerat, pentru Bloomberg, că Banca centrală poate colabora împreună cu băncile și Guvernul pentru a împinge indicele ROBOR la sub 2%, un nivel sub care impozitul este 0% (zero).
În schimb, membrii Consiliului Comitetului Național pentru Supravegherea Macroprudențială (CNSM) au decis, luni, să fie creat un grup de lucru al Comitetului Tehnic al CNSM, format din reprezentanți ai Ministerului Finanțelor Publice (MFP) și ai Băncii Naționale a României (BNR), care să analizeze taxa pe activele financiare ale băncilor.
Citește și: Reacție acidă a lui Traian Băsescu! Atacuri în rafală la Liviu Dragnea
Consiliul general al CNSM s-a întrunit luni, în data de 4 februarie 2019, în ședință ordinară, conform unui comunicat de presă al acestuia. Astfel, ministrul Finanțelor Publice, Eugen Teodorovici, și Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, s-au întâlnit pentru prima dată în acest an pentru a discuta despre taxa pe activele financiare ale băncilor care a fost introdusă de la începul acestui an.
În cadrul ședinței a fost prezentat studiul de impact, realizat de BNR, privind taxa pe active financiare asupra instituțiilor de credit, a activității de creditare și a creșterii economice, introdusă prin Ordonanța de Urgență a Guvernului (OUG) nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene.
Citește și: Liviu Dragnea intră în acțiune! Marea ofensivă a șefului PSD
Noul grup de lucru va analiza acest studiu de impact, iar concluziile le va discuta în următoarea ședință a CNSM, programată în data de 18 februarie 2019.
În prezent, Consiliul general al CNSM este alcătuit din trei membri ai BNR și doi ai Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), potrivit site-ul instituției: Mugur Isărescu (Guvernatorul BNR și președintele CNSM), Florin Georgescu (Prim-viceguvernatorul BNR), Liviu Voinea (Viceguvernatorul BNR, coordonator al activității de stabilitate financiară), Leonardo Badea (președintele ASF) și Elena Doina Dascălu (Prim-vicepreședinte al ASF).
Citește și: Imagini cu ‘fortăreața’ Vioricăi Dăncilă! Cum arată vila unde s-a mutat premierul
Celor șase li se adaugă trei reprezentanți ai Ministerului Finanțelor Publice (MFP): Eugen Orlando Teodorovici (ministru), Attila György (secretar de stat responsabil cu coordonarea promovării cadrului legal aferent piețelor financiare) și Tiberiu Valentin Mavrodin (secretar de stat responsabil cu coordonarea managementului trezoreriei și datoriei publice).
De asemenea, Petre Tulin, directorul general al Fondului de Garantare a Depozitelor Bancare, participă la ședințele Consiliului general al CNSM, dar nu are drept de vot.
Citește și: Remiză între Isărescu și Teodorovici! Ce se va face cu taxa care a aruncat în aer sistemul bancar .