Vizita prim-ministrului Viorica Dăncilă în SUA și promisiunea acesteia că va muta ambasada României de la Tel Aviv la Ierusalim a provocat un val de reacții negative atât din partea Opoziției cât și a experților în politica externă, care susțin că acest gest va afecta bunele relaţii diplomatice pe care le avea România cu ţările arabe, al căror vot se va dovedi decisiv în cursa României de a obține un mandat de membru nepermanent în Consiliul de Securitate.
Digi24:
Situaţia generată de declaraţiile premierului Viorica Dăncilă privind ambasada României din Israel e cea mai gravă criză de politică externă a României din ultimii doi ani, iar relaţia cu Iordania e pusă în discuţie, a explicat la Digi24 expertul în probleme de securitate Iulian Fota.
Potrivit acestuia, în acest sens se interpretează şi anularea vizitei pe care regele Iordaniei urma să o facă în România.
„E cea mai gravă criză de politică externă a României din ultimii doi ani. Relaţia cu Iordania e serios afectată. E un gest extrem anularea vizitei, când ești cu piciorul pe scara avionului, mai ales o vizită într-o țară pe care Iordania a perceput-o ca pe o țară prietenă. Relaţia cu Iordania e pusă în disc. Lumea nu înțelege ce înseamnă Iordania pentru România. Faptul că ISIS nu mai are teritorii și că a fost expulzat din Siria nu înseamnă că problematica terorismului a dispărut și nu ne mai confruntăm cu ea. De-a lungul timpului, cooperarea cu Iordania s-a dovedit extrem de importantă din această perspectivă. Poate că e cea mai bună relaţie pe care o avem în Orientul Mijociu și e mare păcat că a fost pusă în discuţie”, a declarat Iulian Fota.
Expertul în securitate s-a referit şi la un alt impact pe care l-ar putea avea declaraţiile premierului, şi anume posibilitatea de a pierde suportul ţărilor arabe în condiţiile în care România îşi doreşte un mandat de membru nepermanent în Consiliul de Securitate. „Lupta e foarte strânsă, orice vot contează. În momentul în care țările arabe își retrag suportul, România va pierde acest post”.
Totodată, Iulian Fota a vorbit despre impactul pe care declaraţiile Vioricăi Dăncilă le-au avut asupra celor prezenţi în sală.
„Faptul că a fost ovaționat premierul de către sala arată că sala are așteptări. Cred că vor fi foarte multe frustrări și nemulțumiri și pe partea celalaltă, pentru că acei oameni se vor simți induși în eroare sau prizonierii unui joc infantil. Ei nu pot concepe că premierul unei țări europene vine și le face o promisiune fără nicio bază. Ei știu că nu te joci cu vorbele. În SUA, se fac afaceri de miliarde pe vorbe. E atât de importantă vorba, atrage onoarea ta”. (Mai multe detalii AICI)
Ziarul Financiar:
Astfel, cifra de afaceri a întreprinderilor din industria alimentară a crescut cu doar 13% în perioada 2014-2017, de la 39 de miliarde de lei la 44 miliarde de lei, în timp ce în aceeaşi perioadă comerţul cu amănuntul a crescut cu 36%, de la
147 de miliarde de lei la 200 de miliarde de lei, arată datele din analiza „Capitalul privat românesc“, ediţia a IV-a, publicată recent de Ziarul Financiar cu sprijinul PIAROM.
În aceeaşi perioadă, între 2014 şi 2017, cifra de afaceri a tuturor întreprinderilor din economia românească a crescut cu 25%, până la 1.359 de miliarde de lei.
Deci retailul, întreprinderile care au CAEN principal comerţul cu amănuntul, şi-au majorat afacerile cu 36%, având practic o viteză de creştere cu 50% mai mare decât cea a întregii economii, însă industria alimentară nu a ţinut pasul cu cererea nou creată, astfel încât ritmul său de creştere a fost la jumătate faţă de cel al întregii economii.
Acest diferenţial de creştere de 1 la 3 între producţie şi comerţ, adică cerere internă, este cea mai puternică expresie a incapacităţii economiei româneşti de a folosi cererea suplimentară pentru a-şi majora capacităţile de producţie. Practic, aşa cum de altfel se vede şi din evoluţia deficitului comercial extern din ultimii patru ani, cererea suplimentară determinată de majorăriile salariale din sectorul public şi privat se duce în consum din import, în ceea ce priveşte produsele alimentare. Însă situaţia este valabilă şi pentru electrocasnice, tractoare, maşini agricole, autobuze, camioane, medicamente sau îngrăşăminte chimice.
Însă pentru industria alimentară, unde se presupune că România ar trebui să aibă un atu, determinat de resursele naturale abundente, situaţia este dramatică.(Mai multe detalii AICI)
Adevărul:
Adică ne propunem să vedem care ar putea fi soarta celor două referendumuri validate odată cu alegerile generale - cel de reducere a numărului de parlamentari şi cel de creare a posibilităţii revocării deputaţilor în cursul mandatului. Vom adăuga la aceste elemente perspectiva modificării legii electorale şi revenirea la alegerile pe liste în locul alegerilor mixte, dar şi toate aceste elemente în perspectiva unor posibile alegeri anticipate.
Referendumurile consultative şi obligaţia validării opţiunii publice
Mai întâi câteva lucruri despre soarta celor două referendumuri. Iar întrebarea care se pune este când se reduce numărul parlamentarilor? Dacă e să consultăm Constituţia Republicii Moldova – cu riscul ante-pronunţării noastre faţă de eventuala abordare a Curţii Constituţionale, ce va fi sesizată în viitor – referendumurile nu implică, în mod automat, modificările de legislaţie. Nicidecum. Pe voinţa manifestată de către alegători, Parlamentul ar trebui să propună o lege de modificare a numărului de parlamentari, respectiv una care să prevadă posibilitatea de revocare a parlamentarilor. Şi aici încep dificultăţile.
Există vreo constrângere pentru parlamentari în acest sens? Ei bine nu. în afara costurilor politice, parlamentarii nu sunt obligaţi juridic, în nici un fel, să respecte acest referendum. Iar sancţiunea pentru nerespectarea voinţei cetăţenilor vine doar la alegeri. Deci nu există o obligativitate de a promova o schimbare în acest sens, cu atât mai puţin de a o vota odată introdusă în Parlament. Există precedentul referendumurilor din 2009 în România, pentru reducerea celei de-a doua camere a Parlamentului, Senatul, şi a numărului de parlamentari la 300. Nici una nu este aplicată nici până azi, la 10 ani distanţă, prima presupunând o modificare a Constituţiei, cea de a doua o schimbare a legii electorale şi a normei de reprezentare.(Mai multe detalii AICI)