Legea privind interzicerea avortului dată de Nicolae Ceaușescu, având ca principale consecințe creșterea semnificativă a mortalității materne și un număr uriaș de copii abandonați, ar putea fi un exemplu pentru ce se poate întâmpla în statele americane care au adoptat acte legislative similare.
Aceasta este, cel puțin, concluzia unui articol publicat recent de Foreign Policy.
Săptămâna trecută, în statul american Alabama, a fost adoptată o lege care interzice avortul în orice perioadă a sarcinii și care i-ar putea pedepsi pe medicii ce fac astfel de intervenții cu închisoarea pe viață. Aceasta este una dintre cele mai stricte legi privind avortul din SUA.
Publicația Foreign Policy a scris despre posibilele consecințe negative ale legilor privind avortul din SUA, dând ca exemplu actul legislativ similar adoptat în România de Nicolae Ceaușescu, care a avut consecințe devastatoare.
În 1966, Nicolae Ceaușescu a interzis avortul și mijloacele de contracepție, pentru a impulsiona creșterea natalității. Decizia a funcționat pe termen scurt, în anul următor, numărul copiilor născuți de românce a crescut de la 1,9 la 3,7. Însă natalitatea a scăzut pentru că femeile au găsit metode să încalce legea impusă, fie prin mituirea unor medici care să facă avorturile, fie prin obținerea de contraceptive aduse ilegal din Germania.
Însă acest lucru a fost valabil doar pentru un număr mic de femei, care își permiteau financiar să facă aceste lucruri, nu și pentru cele cu venituri mici sau din grupuri dezavantajate. Astfel, acestea apelau la persoane care le făceau avortul în condiții improprii. Până în 1989, aproximativ 10.000 de românce au murit din cauza avorturilor efectuate în condiții nesigure, însă nu se știe dacă această cifră este exactă. De altfel, mortalitatea maternă s-a dublat în perioada 1965 - 1989.
O altă consecință a acestei legi pentru interzicerea avorturilor a fost că sute de mii de copii născuți în acea perioadă au ajuns în orfelinatele de stat. La căderea comunismului, în 1989, aproximativ 170.000 de copii trăiau în aceste instituții, în condiții inumane, bolnavi, înfometați, abuzați, iar imaginile acestora au provocat un șoc în toată lumea.
De acest lucru se tem organizațiile care militează pentru dreptul la avort din SUA. Legea din Alabama merge mai departe decât cea a lui Ceaușescu, pentru că măcar acesta impusese niște excepții, respectiv cazurile de viol, incest și defecte congenitale. Legea americană are drept excepție cazul în care sarcina pune în pericol viața mamei.
Totodată, legea din Alabama nu face referire la pilulele contraceptive. În 2017, administrația Donald Trump a permis angajatorilor să aleagă dacă oferă aceste mijloace contraceptive ca parte a asigurării medicale, dar decizia a fost anulată anul acesta.
Legea lui Ceaușescu nu a condus la o creștere semnificativă a natalității.
"Declararea avorturilor ca fiind ilegale nu le determină pe femei să aibă mai mulți copii. Deci, dacă scopul este de a crește natalitatea și a proteja mai multe vieți, nu acesta este instrumentul care trebuie folosit", a declarat cercetătoarea Irina Ilisei, cofondatoare a Front Association, un grup pentru promovarea feminismului, și a site-ului Feminist Romania.
Publicația Foreign Policy a vorbit și cu Maria Bucur, profesoară de istorie și studiu al genurilor de la Indiana University, care s-a descris ca "produs" al legii anti-avort a lui Ceaușescu, fiind născută după două tentative eșuate de întrerupere a sarcinii.
Până în prezent, în afară de Alabama, peste 12 alte state americane au încercat să interzică avortul, însă după săptămâna a șasea de sarcină, adică înainte ca multe femei să își dea seama că sunt însărcinate. Cel mai recent a făcut-o statul Georgia. În șase state americane mai există doar câte o clinică în care se mai pot face întreruperi de sarcină la cerere.
Ca să intre în vigoare, legile privind avortul trebuie să fie aprobate și de Curtea Supremă, care are o orientare conservatoare în prezent, după ce Donald Trump a numit doi noi membri.
Deși legile ar putea fi invalidate, cei care le susțin speră că vor ajunge în cele din urmă la Curtea Supremă, pentru a încerca să elimine precedentul stabilit în 1973 de istorica sentința "Roe vs Wade". Atunci, Curtea Supremă a stabilit că majoritatea legilor anti-avort din SUA încălcau dreptul la viața privată garantat de Constituția americană. Curtea a stabilit atunci că femeile puteau decide să avorteze în primul trimestru de sarcină, dar și dincolo de acest termen, din orice motiv.
În campania sa din 2016, Trump a promis că va numi judecători conservatori, vizând o eliminare a sentinței Roe v. Wade. Numirea lui Brett Kavanaugh, anul trecut, le-a oferit speranțe noi celor care militează împotriva avorturilor.
Dacă instanța supremă își va schimba opinia privind avortul, atunci statele americane vor putea decide individual ce atitudine să adopte față de acest subiect.
Charles Nelson, profesor de pediatrie la Harvard Medical School și autor al volumului "Romania’s Abandoned Children/ Copiii abandonați ai României", spune că trebuie calculate pe termen lung consecințele acestor legi. Nelson spune că România ar trebui să servească drept exemplu a ceea ce se poate întâmpla când statul încearcă să controleze drepturile asupra reproducerii umane. Legislația din Alabama nu oferă un sprijin pentru copiii care, de exemplu, se nasc cu defecte congenitale.
După revoluția din 1989, guvernul de tranziție din România a permis avorturile. România a rămas o țară mai degrabă conservatoare, iar, în ultimii ani, au fost făcute apeluri, mai ales din partea Bisericii Ortodoxe și a unor grupuri religioase, de a se impune o interdicție în acest sens, scriu cei de la Foreign Policy. Însă Bucur, autoare a volumului "Birth of Democratic Citizenship: Women and Power in Modern Romania", este de părere că această inițiativă nu ar avea șanse, pentru că amintirile dezastrului din perioada comunistă sunt prea proaspete.