Nu este pentru prima dată când MAE se află în centrul unui scandal legat de proasta organizare a secțiilor de vot în străinătate. Situația de astăzi este similară cu organizarea primului tur al alegerilor prezidențiale din 2014, în urma căruia Titus Corlățean și-a depus mandatul de ministru al afacerilor externe.
Nu ar trebui însă să uităm justificarea invocată atunci de ministrul Corlățean, potrivit căruia ministrul are obligația să asigure „respectarea legalităţii, dar şi prezervarea imaginii şi prestigiului instituţiei, Ministerul Afacerilor Externe”.
Pentru a nu include MAE în jocul de ping pong dintre cele două palate, soluția onorabilă pentru a prezerva imaginea și prestigiul instituției este reprezentată, în acest moment, de demisia ministrului Meleșcanu. În perspectiva alegerilor prezidențiale, demersurile MAE devin vulnerabile în absența unei asumări politice pentru organizarea alegerilor din 26 mai.
Din păcate, în ultimii doi ani, majoritatea miniștrilor au dat senzația că țin cu dinții de funcție, iar cei care au avut curajul de a face un pas în spate au fost criticați și marginalizați chiar de proprii colegi. Absența unei culturi a demisiei pentru protejarea imaginii și prestigiului instituției ilustrează, în mod cinic, logica guvernării: posturile sunt negociate în partid și în alianță, devenind, în același timp, pretext al disputei cu Președintele Iohannis. Demnitatea și obligația morală devin astfel cuvinte lipsite de conținut1 atunci când devii captiv în mrejele puterii.
Autor: Vladimir Adrian Costea