Numărul persoanelor care solicită azil în UE a crescut în 2019 în comparaţie cu aceeaşi perioadădin 2018, conform unei analize a presei germane, relatează Politico, potrivit news.ro.
Din ianuarie până în aprilie, în jur de 206.500 de persoane au depus cereri de azil pentru prima oară în UE – o creştere de 15% faţă de aceeaşi perioadă în 2018, conform conglomeratului Funke Mediengruppe, care face referire la date provizorii din ţările UE.
Creşterea este atribuită numărului din ce în ce mai mare de persoane din Venezuela, Columbia şi Balcanii de Vest care cer azil, acestea neavând nevoie de viză pentru a călători în UE.
De la apogeul din 2015 – când au ajuns în Europa peste un milion de migranţi, mulţi căutând refugiu din cauza violenţelor din Orientul Mijlociu şi Africa – numărul celor care cer azil în UE s-a aflat în scădere. Acest lucru s-a datorat în parte eforturilor ţărilor europene de a reduce migraţia, inclusiv printr-un acord din 2016 cu Turcia, prin care ţara s-a angajat să primească înapoi toţi migranţii care au ajuns în UE trecând prin Turcia.
Biroul European pentru Susţinerea Azilanţilor (EASO) a indicat într-un raport din martie că numărul solicitărilor este în creştere. În martie 2019, a existat o creştere de 20% faţă de aceeaşi lună din 2018.
Conform analizei Funke, numărul persoanelor din Venezuela care au aplicat pentru azil în UE între ianuarie şi aprilie a crescut cu 121% până la 14.257, faţă de aceeaşi perioadă în 2018.
Citește și: Aflat în spatele gratiilor, Liviu Dragnea primește o nouă lovitură! Marele său proiect, dinamitat!
Venezuela este acum pe locul doi în clasamentul ţărilor cu cei mai mulţi azilanţi în UE, după Siria şi în faţa Afganistanului. În timp ce numărul celor care aplică pentru azil din Siria a crescut cu 8%, numărul persoanelor din Afganistan a crescut cu 36%.
Numărul columbienilor care au aplicat pentru azil a ajuns la 8.097, o creştere de 156%.
Fabrice Leggeri, şeful Frontex, agenţia care se ocupă cu securitatea graniţelor UE , a declarat într-un interviu pentru Die Welt, referitor la situaţia migraţiei: „UE rămâne sub presiune şi va rămâne aşa pentru următoarele decenii. Astfel, UE şi statele membre trebuie să colaboreze îndeaproape cu ţările de origine pentru a face viaţa mai bună în acele locuri. Politicile nu ar trebui să fie doar despre protejarea graniţelor”.