După ce au reuşit să pună în pericol ancheta în cazul Caracal, divulgând în mod nelegal date din dosar (gest care le-a atras o cercetare disciplinară), membrii Asociaţiei "Mişcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor" au pretenţia de a interveni în activitatea Curţii Constituţionale.
Asociaţia "Mişcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor" a trimis, miercuri, preşedintelui Curţii Constituţionale o adresă prin care solicită abţinerea judecătorului Gheorghe Stan în cauzele care vizează Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, din cauza faptului că Stan a deţinut funcţia de procuror-şef al acestei structuri de parchet înainte de a fi numit la CCR.
Dacă procurorii activişti au sau nu dreptate din punct de vedere legal şi moral când solicită acest lucru se va stabili probabil în interiorul CCR. Cert este că situaţia nu este una fără precedent. Curtea Constituţională a mai avut în analiză mai multe dosare legate de activitatea anterioară a unor judecători CCR. Cel mai recent caz este cel al sesizărilor referitoare la conflictele juridice de natură constituţională generate de ÎCCJ prin nelegala compunere a completurilor de 5 judecători şi a completurilor de 3 judecători în cauze de corupţie. Deşi în discuţie erau chiar deciziile luate de judecătorul constituţional Livia Stanciu, în precedenta funcţia de preşedinte al ÎCCJ, aceasta nu s-a abţinut la deliberări şi la vot. Paradoxal, niciunul dintre magistraţii activişti nu a considerat că a considerat că Stanciu are vreun motiv de abţinere.
De altfel, aşa cum presa relata în noiembrie 2018, deși i s-a explicat că prezența sa la deliberările și votul asupra conflictului constituțional privind completurile de 5 de la Înalta Curte de Casație și Justiție ar arunca o umbră de suspiciune asupra deciziei, Livia Stanciu a refuzat să țină cont de recomandarea colegilor săi de a se abține de la vot și a nu participa la lucrări. Mai mult, Livia Stanciu a semnat şi opinie separată în această cauză, explicând pe zeci de pagini de ce măsurile luate de ea însăşi în funcţia de preşedinte al ÎCCJ au fost corecte, încălcând principiul fundamental potrivit căruia "nimeni nu poate fi judecător în propria cauză".
Solicitarea trimisă de AMASP către CCR: