Curtea Constituțională a României (CCR) a publicat motivarea deciziei prin care a admis parțial conflictul dintre premierul Viorica Dăncilă și președintele Klaus Iohannis. În motivare, judecătorii constituţionali afirmă că, după 26 august, data ruperii Coaliţiei PSD-ALDE, preşedintele Iohannis nu mai putea numi alţi miniştri fără un vot în Parlament, aşa cum prevede art. 85 alin. (3) din Constituţie. Printre miniştrii propuşi şi respinşi s-a aflat şi judecătoarea Dana Gîrbovan.
Vezi AICI motivarea deciziei CCR! (.pdf)
"118. În prezenta cauză, Curtea reține că primul-ministru a formulat propunerile de numire a unor miniștri titulari în aceeași zi – 26 august 2019 – în care președintele ALDE a anunțat public ieșirea de la guvernare a acestei formațiuni politice, primul-ministru declarând public că a luat act de această decizie tot în aceeași zi. Deși destrămarea coaliției de guvernare este susținută la nivelul declarațiilor publice și are caracter politic, Curtea constată că aceasta reprezintă o situație de fapt de notorietate, care nu necesită o justificare în sens juridic, astfel că această realitate a vieții politice nu poate fi ignorată. Această nouă situație de fapt poate conduce la restructurarea Guvernului sau la formarea unei alte compoziții politice a acestuia, situație ce se identifică cu ipoteza reglementată la art.85 alin.(3) din Constituție.
119. Așa fiind, Curtea constată că, începând cu data de 26 august 2019, Președintele României nu mai putea exercita atribuția prevăzută de art.85 alin.(2) din Constituție, de numire a membrilor Guvernului, fără ca, în contextul unor evenimente ce au determinat modificarea coaliției politice ce a asigurat, până în prezent, guvernarea, să existe acordul prealabil al Parlamentului, exprimat în conformitate cu dispozițiile art.85 alin.(3) din Constituție. Din acest punct de vedere, al atribuției Președintelui României de numire a miniștrilor titulari, la propunerea primului-minstru întemeiată pe art.85 alin.(2) din Constituție, Curtea constată că nu există conflict juridic de natură constituțională între primul-ministru, pe de o parte, și Președintele României, pe de altă parte, generat de refuzul Președintelui de a numi miniștrii titulari propuși de primul-ministru prin adresele nr.5/5321, nr.5/5322, nr.5/5323, nr.5/5324 și nr.5/5325 din 26 august 2019", se arată în motivarea deciziei CCR.
Curtea mai precizează faptul că preşedintele Iohannis era obligat totuşi să-şi motiveze în scris refuzul, nu doar să declare public acest lucru.