De la ultimul raport MCV, activitatea Inspecției Judiciare a continuat să suscite îngrijorare, susțin oficialii CE, criticile concentrându-se pe corelația dintre procedurile disciplinare împotriva magistraților și faptul că aceștia s-au poziționat împotriva modificărilor aduse legilor justiției, anunță MEDIAFAX.
Citește și: Rareș Bogdan pulverizează PSD: De asta a atacat la baionetă independența Justiției
"În raportul din noiembrie 2018 au fost exprimate îngrijorări atât cu privire la activitatea Inspecției Judiciare, cât și cu privire la numirea unei echipe de conducere interimare. De la ultimul raport, activitatea Inspecției Judiciare a continuat să suscite îngrijorare din motive similare. Criticile s-au concentrat asupra corelației dintre procedurile disciplinare împotriva magistraților și împotriva directorilor instituțiilor judiciare și faptul că persoanele în cauză adoptaseră adesea poziții publice împotriva modificărilor aduse legilor justiției", se arată în raportul MCV dat publicității marți.
Oficialii Comisiei Europene arată că o altă problemă a fost că, în cazuri succesive, în mass-media au apărut documente din cadrul unor anchete disciplinare în curs – cu o corelație similară între persoanele vizate de aceste anchete și faptul că acestea criticaseră modificările aduse legilor justiției și Secția specială pentru investigarea infracțiunilor comise de magistrați.
De asemenea, Consiliul Superior al Magistraturii nu a organizat niciun concurs pentru numirea unei noi conduceri a Inspecției Judiciare, deși mandatul echipei de conducere expirase la sfârșitul lunii august 2018.
"Decizia guvernului de a rezolva situația prin adoptarea unei ordonanțe de urgență privind numirea echipei actuale interimare – în loc să lase această atribuție în sarcina Consiliului Superior al Magistraturii – nu a făcut decât să alimenteze în continuare motivele de îngrijorare. Prin urmare, raportul din noiembrie 2018 a recomandat numirea imediată, de către Consiliul Superior al Magistraturii, a echipei interimare de conducere a Inspecției Judiciare și numirea, în termen de trei luni, prin concurs, a unei noi conduceri a Inspecției Judiciare. CSM nu a numit o nouă echipă de conducere interimară și, prin urmare, conducerea a rămas provizorie până la numirea inspectorului-șef în mai 2019. Procedura gestionată de CSM a condus la numirea aceluiași inspector-șef, în ciuda multiplelor controverse care au avut loc. La 17 iulie, decizia CSM de validare a candidatului selectat a fost contestată în instanță", potrivit sursei citate.
Citește și: Răsturnare şocantă de situaţie în cazul Caracal: Ale cui sunt, în realitate, oasele găsite?
Pe plan mai general, se arată în raportul MCV, procedura numirii șefului IJ ridică întrebări cu privire la măsura în care noile dispoziții ale legilor justiției privind numirea conducerii Inspecției Judiciare oferă garanții suficiente și asigură echilibrul corect între judecători, procurori și plenul CSM.
Oficialii CE susțin, de asemenea, că în perioada de referință s-a înregistrat o creștere puternică a presiunilor asupra Înaltei Curți de Casație și Justiție, instanța competentă pentru numeroase procese de corupție la nivel înalt.
"Guvernul a transmis Curții Constituționale două cereri de soluționare a unor conflicte juridice de natură constituțională legate de interpretarea de către ICCJ a regulilor procedurale privind constituirea completurilor
de judecată în cauzele penale. În plus, Inspecția Judiciară a introdus o plângere disciplinară împotriva președintei sale, iar Secția pentru judecători a CSM a cerut revocarea acesteia din funcție. Aceste acțiuni combinate par să aibă drept obiectiv exercitarea de presiuni asupra Înaltei Curți, iar atunci când președinta ICCJ și-a anunțat intenția de a nu mai candida pentru un al doilea mandat, a indicat clar că acesta era motivul", se mai arată în raportul MCV dat publicității marți.
MCV a fost instituit în 2007, în momentul aderării României la Uniunea Europeană, ca măsură menită să faciliteze eforturile susținute ale României în reforma sistemului judiciar și al intensificării luptei împotriva corupției. MCV a fost angajament comun al statului român și al UE în acest sens. Mecanismul se va încheia atunci când vor fi îndeplinite „în mod satisfăcător” toate obiectivele de referință aplicabile României.
Citește și: Autoritățile au descins în forță! Pericol mare pentru români! Ce au găsit
În raportul din noiembrie 2018, Comisia concluziona că situația „evoluase de așa natură încât ireversibilitatea progreselor realizate fusese pusă sub semnul întrebării”, se arată în comunicatul Comisiei Europene.