Fostul judecător al CCR Toni Greblă a declarat, pentru MEDIAFAX, că asumarea răspunderii de către Guvern este o formă simplificată de legiferare, fiind practic „jumătatea drumului între ordonanța de urgență și proiectul de lege”.
„Este jumătatea drumului între ordonanța de urgență și proiectul de lege. Trece totuși prin Parlament, dar trece printr-o procedură simplificată”, a afirmat Toni Greblă, marți pentru MEDIAFAX, întrebat ce înseamnă procedural asumarea răspunderii de către Executiv.
- CITEȘTE ȘI: Cele mai bune ceaiuri pentru stomac: Tratează durerile, balonarea, constipaţia sau diareea
Chestionat care ar fi riscurile pentru Guvern, prin asumarea răspunderii, Toni Greblă a răspuns: „Opoziția poate să depună moțiunea de cenzură în trei zile de la angajarea răspunderii. Dacă moțiunea trece, Guvernul este demis și proiectele de legi sunt practic respinse. Dacă nu se depune o astfel de moțiune, după trei zile proiectele pentru care și-a angajat Guvernul răspunderea intră în vigoare”.
Fostul judecător al CCR a precizat scurt că este „o decizie politică” faptul că Guvernul Orban e dispus să dea OUG în justiției, în contextul referendumului care viza imposibilitatea emiterii ordonanțelor de urgență în acest domeniu.
Guvernul îşi poate angaja răspunderea în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului, în şedinţă comună, asupra unui program, a unei declaraţii de politică generală sau a unui proiect de lege, potrivit articolului 114 din Constituție.
Potrivit Constituției, dacă Guvernul nu a fost demis potrivit alineatului (2), proiectul de lege prezentat, modificat sau completat, după caz, cu amendamente acceptate de Guvern, se consideră adoptat, iar aplicarea programului sau a declaraţiei de politică generală devine obligatorie pentru Guvern.
- CITEȘTE ȘI: Lista președintelui Societății de Neurologie: Regulile care îți păstrează creierul tânăr
„În cazul în care Preşedintele României cere reexaminarea legii adoptate potrivit alineatului (3), dezbaterea acesteia se va face în şedinţa comună a celor două Camere”, mai arată Legea fundamentală.
Premierul Ludovic Orban a afirmat că Guvernul este dispus să își asume răspunderea dacă nu va fi adoptată, prin procedură parlamentară, Legea abrogării recursului compensatoriu și actul normativ privind prorogarea termenului pentru pensionarea anticipată a magistraților la începutul anului 2021 și nu la începutul anului viitor, cum este prevăzut în prezent.