Tănase Stamule, consilierul pe probleme economice al premierului Ludovic Orban, susține pentru STIRIPESURSE.RO că ”Măsurile luate de cabinetul Orban reprezintă cel mai cuprinzător și diversificat program de sprijin conceput de vreun Guvern al României din ultimii 30 de ani”.
”STIRIPESURSE.RO: Trăim într-o realitate în care criza epidemiologică se suprapune peste o criză economică și chiar peste una politică, dacă judecăm după disputele Guvern-Parlament. La ce să ne așteptăm?
Suntem într-o furtună provocată de pandemia de Covid-19 și amplificată atât de contextul economic intern și internațional, cât și de anul electoral din România care, prin definiție, conduce la o politizare accentuată a problemelor, dar am convingerea că vom ieși cu bine din această încercare.
Acțiunile de până acum ale Guvernului au oferit dovezi că situația este sub control, că măsurile luate, atât în planul protecției sanitare dar și în plan socio- econonic, au fost și sunt corecte și necesare. Măsurile de carantinare sau de izolare la domiciliu nu sunt populare, cu siguranță, în nicio țară, dar ele salvează vieți. Până la urmă, protejând populația, oferim condiții pentru repornirea economiei.
Vorbind despre economie, încă de la început, statul a acționat pentru susținerea firmelor a căror activitate a fost afectată de restricțiile luate la nivel intern, dar și de întreruperea lanțurilor de aprovizionare și de producție externe, iar aceste măsuri reprezintă cel mai cuprinzător și diversificat program de sprijin conceput vreodată de vreun Guvern al României din ultimii 30 de ani: plata indemnizației de șomaj tehnic, amânarea la plata unor obligații fiscale pentru firme, facilități pentru accesarea în condiții rapide și simplificate de garanții de stat pentru investiții și capitalul de lucru prin programul IMM Invest Romania, acordarea de concedii plătite pentru părinții copiilor școlarizați rămași acasă prin închiderea școlilor, susținerea până în procent de 41,5 la sută a salariilor angajaților reveniți la muncă după o perioadă de șomaj tehnic, bonificații de 50 la sută pentru angajatori la angajarea anumitor categorii de persoane.
Toate acestea sunt o realitate, sunt măsuri care au fost accesate la scară largă de angajați și angajatori. Este o realitate, pe care a validat-o inclusiv agenția internațională de rating Standard & Poor’s care a menținut ratingul României la nivel de investment grade. Aceste măsuri luate până acum de Guvernul Orban pentru a contracara efectele negative generate de pandemia de Covid-19 sunt dovada că și ceea ce va urma va fi în beneficiul populației și al mediului economic.
Acest guvern va folosi toate pârghiile posibile și resursele disponibile, pentru a reporni economia, dar rezolvând și multe din problemele atârnate de gâtul administrației: lipsa digitalizării, birocrația, lipsa transparenței.
Asta înseamnă că trebuie să ne așteptăm în continuare la măsuri de protecție socială a angajaților, de susținere a activităților economice prin acces lărgit la surse de finanțare, din fonduri europene și capital autohton, la măsuri care să încurajeze investițiile și crearea de noi locuri de muncă.
Noua formă a programului IMM Invest Romania prevede un plafon dublu al garanțiilor oferite de state la împrumuturile contractate de firme de la instituțiile de creditare, de la 15 miliarde la 30 de miliarde de lei în 2020. Ce urmează după acest program ?”
Într-adevăr, prin legea publicată joi în Monitorul Oficial, acest plafon al garanțiilor de stat pentru 2020 s-a dublat. De asemenea, tipul de garanții pe care trebuie să le ofere firmele la contractarea creditelor s-a simplificat, pentru a oferi un acces mai bun al beneficiarilor programului care reprezintă unul din pilonii care vor contribui la relansarea economiei. Aici fac o paranteză spunând că mai sunt în continuare categorii de beneficiari care trbuie introduși în schemă.
Creșterea lichidităților în zona IMM, care sunt de fapt coloana vertebrală a economiei, duce implicit la o creștere a activității economice și la o accelerare a dezvoltării.
Ne dorim în continuare să diversificăm schemele de garantare, pentru a putea merge cu astfel de produse către sectoarele cu valoare adăugată mare, dar și către cele care provoacă acum deficit comercial ridicat.
De fapt, IMM Invest Romania nu este doar o soluție pentru criza actuală, ci una pentru viitor, în care parteneri sunt băncile comerciale și zecile de mii de firme înscrise deja în program. Creșterea creditării înseamnă stimularea economiei sănătoase care presupune inclusiv o restabilire a încrederii între cei trei actori majori economici. băncile, firmele și statul.
Sondajul CURS publicat recent v-a nominalizat printre favoriții la postul de primar al sectorului 1. Ce strategie aveți pentru a îl devansa în preferințele electoratului pe actualul primar ?
Strategia mea este legată de dezvoltarea durabilă și extinderea serviciilor și îmbunătățirea condițiilor pe care primăria trebuie să le ofere mediului economic, tinerilor, persoanelor în vârstă și familiilor. Obiectivul principal este de a valorifica resursele comunității și de a face accesibile și transparente toate serviciile primăriei.
O cheie în vederea atingerii acestor obiective este folosirea la maximum a programelor de finanțare cu fonduri europene, o posibilitate evitată cu onstinență, ani de-a rândul, de administrația pesedistă, pentru că asta înseamnă transparență și corectitudine. Da, este posibil să avem spitale noi, moderne, școli, centre culturale, săli de sport, din fonduri europene nerambursabile.
Ceea ce arată de fapt sondajul CURS, în afară de vremelnica poziționare pe locul unul sau doi sau trei a unor candidați, este că absenteismul rămâne mare pentru că încrederea populației în administrație s-a degradat constant. Șansa sectorului 1 acum nu este decât schimbarea de generații și de mentalități, la nivelul administrației.
Sunteți profesor universitar, decan al Facultății de administrare a afacerilor cu predare în limbistrăine de la ASE. Care credeți că sunt principalele probleme ale tineretului de la noi?
Voi începe cu cei pe care îi cunosc cel mai bine, studenții pe care îi păstoresc în calitate de decan al FABIZ. Ceea ce observ, și nu de acum, ci de multă vreme, este dorința multora dintre ei de a pleca și a se realiza profesional și în plan personal în afară. Este o tendință care durează de foarte mult timp și care își are rădăcinile în lipsa de speranță, de perspective și, în final, de încredere pe care tinerii o simt față de posibilitatea de a trăi bine la ei acasă.
Ne confruntăm în prezent cu un brain drain absolut dramatic, cu un exod al tinerilor foarte instruiți, dar nu numai, ceea ce lasă România fără resursele de a-și construi viitorul. Dacă ar fi să clasific problemele pe care le are astăzi țara noastră, aceasta ar fi, fără doar și poate, printre primele trei ca importanță.
Multe aspecte ale acestei probleme pot fi rezolvate la nivelul administrației publice inclusiv al administrației locale, prin încurajarea inserției profesionale a tinerilor, prin construirea unei baze de pornire a lor în viață. Sunt multe măsuri care trebuie explorate, de la parteneriatele cu sectorul privat (există meserii și specializări de care este mare nevoie, dar de care sistemul de învățământ nu se mai preocupă) până la crearea unor dispozitive de alternanță muncă-școală pentru tinerii sub 25 de ani și la scutirea de anumite obligații pentru companiile angajatoare.
Însă nu doar sectorul privat are nevoie de tineri, ci și cel public are nevoie de energia, creativitatea și aplecarea lor nativă pentru digitalizare. Avem o țară de reconstruit, iar fără acești tineri este greu să atingem această țintă.
Suntem o țară în care riscul de sărăcie este în continuare foarte ridicat. Cum scăpăm de această amenințare, în contextul în care politicile sociale au adresat foarte limitat această realitate în ultimii 30 de ani?
Deși avem un Produs Intern Brut nominal de 220 de miliarde de euro în 2019, peste cel al unor țări precum Grecia, Cehia sau Portugalia, și peste al tuturor vecinilor noștri, distribuția veniturilor este în în continuare inegală. Peste o cincime din populație, aproximativ 23%, este expusă riscului de sărăcie. Din păcate în toți acești ani politicile sociale adoptate succesiv nu au avut coerență și nici continuitate. Lucrurile nu sunt pierdute, dacă găsim calea ca împreună, statul și comunitățile locale, să ajungă la o abordare comună. Dialogul început de guvern cu toate structurile din societate, mediu privat, mediu asociativ, ONG, asta urmărește: o armonizare a acțiunilor pentru atingerea obiectivelor de dezvoltare și de creștere a bunăstării populației.
Dar ceea ce face guvernul la scară națională trebuie să facă toate administrațiile locale. Acestea au suficiente resurse și trebuie să aibă aceeași deschidere către zona ONG-urilor specializate în domeniul protecției sociale, a educației și inclusiv a sănătății care au acumulat de-a lungul timpului o experiență valoroasă, pentru a veni imediat în ajutorul persoanele expuse acestui risc. Acestea sunt în primul rând persoanele în vârstă, dar și șomerii și o anumită categorie a persoanelor angajate. Cum se poate acționa în plan local ? Creând instrumente de susținere reale pe termen lung nu doar pomeni electorale : cămine de bătrâni, centre de asistență socială, de integrare socială, de protecție a familiilor defavorizate sau cu mulți copii, crearea de centre de educație și formare.
Personal, cred că unul dintre secretele bunăstării este educația, iar aici se pot face multe la nivelul administrației locale, prin subvenționarea cheltuielilor legate de educație, până la măsuri mai complexe, legate de inserția profesională. Urmează accesul la serviciile de sănătate și la spații de locuit, pe baza unor criterii clare, care să stimuleze munca și crearea de valoare pentru comunitate.