Societatea Academică din România lansează prima analiză comparativă a programelor de guvernare dedicate învățământului preuniversitar, aferente guvernării 2021-2024. În cadrul analizei, alegătorii pot regăsi cele mai relevante informații cu privire la conținutul acestor programe de guvernare dedicate educației românești, prezentate într-o manieră analitică, un exercițiu necesar pentru orice alegător care dorește să își exercite dreptul de vot informat.
Analiza integrală, AICI! (.pdf)
Informațiile sunt prezentate într-un mod structurat: partidele au primit bile albe, bile negre, în funcție de propunerile asumate; totodată, în raport au fost incluse cele mai trăsnite promisiuni ale partidelor în domeniul educației, în pragul alegerilor parlamentare.
Cele mai importante aspecte ale acestei analize sunt:
- Niciun partid nu și-a asumat un procent din PIB garantat pentru educație începând cu anul 2021, însă toate formațiunile politice cu un program de guvernare consistent pe educație (PSD, PNL, USRPLUS, PMP) își asumă o creștere etapizată a finanțării, fără a oferi indicații cu privire la ce înseamnă, de fapt, o creștere etapizată conform viziunii partidului. Această abordare trădează, în opinia noastră, un populism deșanțat. Degeba toate partidele concurente în alegeri își asumă modificări structural ale școlii românești, dacă niciunul nu vine cu propuneri și măsuri concrete în vederea finanțării acestora.
- Integritatea academică se cultivă încă din clasa a I-a, iar doctorarele plagiate își au sursa răului în copiatul de pe băncile școlii. Deși PSD promovează un discurs prin care dorește să marcheze, în fața electoratului, un moment de reformă internă pentru formațiunea politică, PSD nu își asumă toleranță zero față de plagiate și imposture academică, un element fundamental din punctul nostru de vedere, dacă vrem să vorbim despre școală pe bune. Pe de altă parte, principalii săi competitori, USR-PLUS și PNL, își asumă angajamente în acest sens.
- Primele trei competitoare (USR-PLUS, PSD, PNL) au avut curajul de a își asuma în programul de guvernare o temă tehnică, dar vitală: costul standard per elev. Toate cele trei afirmă că vor lua măsuri pentru ca finanțarea de bază (alocată de la bugetul de stat pe cap de elev, pentru funcționarea efectivă a școlilor) să țină de nevoile reale ale elevilor, finanțând suplimentar unitățile de învățământ aflate în medii cu risc de abandon școlar, însușindu-și astfel propunerea făcută de SAR în 2019 prin Raportul alternativ privind starea învățământului. În cazul PSD subliniem, totuși, că ar fi fost necesară respectarea rigorilor de citare, existând o similaritudine substanțială între paragraful din raportul SAR și cel din programul PSD.
- Majoritatea formațiunilor politice apreciază ca fiind necesară o digitalizare echitabilă a educației. Totuși, deși partidele concurează pentru o guvernare în vremuri critice pentru educație (o reală criză conturată pe fondul pandemiei), niciun partid nu expune sunt primele măsuri pe care și le vor asuma pentru finalizarea cu brio a anului școlar curent, de exemplu.
- Partidul Național Liberal își asumă viziunea România Educată ca fiind centrală în viitoarea guvernare, promițând o serie de programe naționale în vederea asigurării incluziunii educaționale pentru toți copiii, programe care urmează să fie finanțate prin fonduri europene (spre exemplu, programul “Masă caldă în școli”). De asemenea, PNL are o viziune consistentă privind dezvoltarea învățământului profesional și tehnic, un sector care nu a fost atât de explorat de către alte partide, nici în trecut, nici în prezent;
- Partidul Social-Democrat și-a asumat că va acorda burse școlare elevilor, în concordanță cu cuantumurile minime propuse de SAR în Raportul special privind acordarea burselor elevilor în anul 2019-2020, precum și de SAR și alte 20 de organizații din domeniul educației într-o recentă scrisoare deschisă. PSD își asumă că, în cazul în care va ajunge la guvernare, va aloca resurse financiare în vederea garantării următoarelor cuantumuri minime pentru bursele elevilor: bursa social – 550 lei/lună; bursa de studio - 450 lei/lună; bursa de merit – 470 lei/lună; bursa de performanță – 500 lei/lună. De asemenea, propune acordarea unui nou tip de bursă, în valoare de 1000 RON, pentru copiii aflați în sistemul de protecție socială a statului român;
- Alianța USR-PLUS își propune prin programul său de guvernare eliminarea din conducerea școlilor, Consiliul de administrație, a reprezentanților elevilor și autorităților locale – propuneri pe care le condamnăm și le includem în categoria bilelelor negre. Elevii și-au câștigat în 2015 dreptul de a avea un representant în CA, iar colaborarea dintre unitățile de învățamânt și autoritățile locale este vitală pentru bunul mers al serviciului public de educație (aflat, în urma descentralizării din 2006, în coordonarea consiliilor locale).
- O altă bilă neagră este prezentă în programul de guvernare al PMP, și anume îmbrățișarea mitului programei școlare. Urmând linia de acțiune falimentară mai puțin = mai bun, PMP își propune dezvoltarea unei programe școlare simplificate. Paradoxal, PMP invocă numărul de ore petrecute de elevi pentru a învăța, dar propune introducerea unor noi discipline, precum educația antreprenorială (existentă), educația financiară (existent ca optional la clasele gimnaziale) și educația în domeniul media. Această propunere este în sine un paradox, întrucât chiar un fost ministru al educației din guvernarea Băsescu-Boc, Daniel Funeriu (arhitectul formei inițiale a Legii educației naționale nr. 1/2011), a avut o serie de poziții publice în care condamna acest mit nefondat al programei școlare.
"Indiferent de rezultatele alegerilor de pe 6 decembrie, avem speranța că toate partidele vor pune pe primul plan interesele României de mâine și vor lăsa deoparte orgolile inutile, iar în acest sens vor prelua unul de la celălalt cele mai bunei idei în domeniul educației, semnalate de noi drept “bile albe”, pentru a le include în programul de guvernare al viitorului Cabinet, care va fi supus aprobării Parlamentului", afirmă autorii analizei.