Opt asociații din Iași îi cer Primăriei să nu construiască două pasaje supraterane

Autor: Ioana Necula, Redactor
Publicat: 07-12-2020 16:21

Opt asociații îi cer Primăriei Iași să nu construiască două pasaje supraterane într-o zonă aglomerată a orașului. Cei care semnează solicitarea susțin că investiția care este propusă de Primărie pentru a fi realizată cu bani de la Uniunea Europeană are numeroase probleme, potrivit Mediafax.

Reprezentanții celor opt asociații îi cer primarului să renunțe la proiectul care vizează realizarea unor pasaje supraterane în zona râului Bahlui. Semnatarii petiției susțin că proiectul nu îndeplinește condițiile privind mobilitatea urbană sustenabilă și bunele practici europene. De asemenea, nu au fost consultați specialiștii în mobilitate urbană durabilă și nu s-a făcut o dezbatere publică.

În plus, cei de la asociațiile ieșene susțin că prin realizarea pasajelor traficul va fi îngreunat și nu ajutat.

Citește și: Analiza alegerilor parlamentare: Ziua în care victoria este de aur, iar înfrângerea este de argint

„Deși pasajele vor fi prevăzute cu piste de biciclete, aceste piste nu vor avea o influență reală la încurajarea folosirii bicicletei ca mijloc de transport,nefiind legate la o rețea urbană coerentă. Nici viteza mașinilor pe aceste pasaje nu va da senzația că deplasarea cu bicicleta se poate face în siguranță. Se adaugă, în plus, nivelul de poluare crescut, care va descuraja circulația cu bicicleta în această zonă.4.Fiind proiectate peste albia Bahluiului, noilepasajele vor compromite ideea de culoar verdede-a lungul râului, mai ales în această zonă centrală ce poate deveni o atracție urbană importantă de petrecere a timpului liber. În loc, vom avea parte de o „centură” prin mijlocul orașului”, scrie în petiția asociațiilor ieșene.

Proiectul „Fluidizarea traficului din intersecția Podu Roș cu Splai Bahlui Mal Drept și Bulevardul Profesor Dimitrie Mangeron prin două pasaje supraterane unidirecționale cu o singură bandă”, propus de Primăria Municipiului Iași pentru a fi inclus în Planul Național de Redresare și Reziliență este evaluat la 70 de milioane de lei.