Prezentat de peste un an de zile ca principala cauză de deces în România și ca cea mai mare presiune pe sistemul sanitar, coronavirusul nu e nici pe departe principalul inamic. Unul din patru români suferă de o boală cronică, potrivit INS.
Aproape trei sferturi din populaţia rezidentă consideră că are o stare de sănătate bună sau foarte bună, dar una din patru persoane de 2 ani și peste suferă de cel puţin o boală cronică sau o problemă de sănătate delungă durată, arată INS, care citează date din septembrie - noiembrie 2019, conform Mediafax.
Citește și: Carantinarea Timișoarei, dorită de Dominic Fritz, e COMPLET INUTILĂ: după o săptămână, rata e la fel de MARE
În perioada septembrie - noiembrie 2019 s-a realizat Ancheta privind starea de sănătate a populației, o cercetare statistică selectivă care reprezintă a treia Anchetă Europeană de Sănătate prin Interviu desfășurată la nivel european.
18,7% din populaţia rezidentă de 15 ani şi peste fumează zilnic şi 21,4% consumă băuturi alcoolice cel puţin o dată pe săptămână.
Numai 11,6% din populaţia rezidentă de 5 ani şi peste desfăşoară activităţi sportive în timpul liber în mod obişnuit.
Din totalul populaţiei rezidente, în anul 2019, 74,7% considera că are o stare de sănătate bună sau foarte bună (78,6% dintre persoanele de sex masculin și 71,1% dintre cele de sex feminin). Față de anul 2014, ponderea persoanelor care considerau că au o stare de sănătate bună sau foarte bună a scăzut cu 2,3 puncte procentuale în cazul populației masculine și cu 1,5 puncte procentuale în cazul populației feminine. Majoritatea persoanelor tinere a declarat o stare de sănătate bună şi foarte bună, dar numai 26,4% dintre persoanele de 65-74 ani şi 10,0% dintre persoanele de 75 ani şi peste au declarat, în 2019, că au o stare de sănătate bună şi foarte bună, ponderile fiind mai mici cu 5,2 puncte procentuale în cazul persoanelor de 65-74 ani și cu 4,2 puncte procentuale în cazul persoanelor de 75 ani și peste.
Din populația rezidentă de 2 ani și peste, una din patru persoane a declarat că suferă de cel puţin o boală cronică sau o problemă de sănătate de lungă durată (pentru copii declarația a fost făcută de unul dintre părinți), o pondere mai mare fiind întâlnită în rândul persoanelor de sex feminin (28,8%) faţă de cele de sex masculin (21,5%). În mediul rural ponderea persoanelor care suferă de o boală cronică sau o problemă de sănătate de lungă durată (24,7%) este mai mică decât cea a persoanelor din mediul urban (25,8%).
La fel ca în 2014, în anul 2019, cele mai frecvente boli cronice declarate de persoanele în vârstă de 15 ani și peste sunt: hipertensiunea arterială (întâlnită, în medie, la 16 persoane din 100), afecţiunile zonei lombare (8 persoane din 100), diabetul zaharat (5 persoane din 100) și afecţiunile zonei cervicale (4 persoane din 100). Copiii sub 15 ani sunt într-o măsură mai mică afectaţi de boli cronice (3,3% în 2019, față de 4,6% în 2014). Ca și în 2014, în 2019, cele mai frecvente boli cronice la copiii sub 15 ani au fost alergiile (exclusiv astmul alergic), bronşita cronică, boala pulmonară obstructivă sau emfizemul.
Șapte copii din 1000 sufereau, în 2019, de anomalii congenitale osteo-articulare.
În anul 2019, din totalul populaţiei rezidente de 15 ani şi peste, 10,6% au declarat că au dificultăţi în realizarea activităţilor zilnice de îngrijire personală, mai mult cu 2,9 puncte procentuale decât în 2014.
Gradul de limitare variază odată cu vârsta, astfel că 23,5% dintre persoanele de 65-74 ani şi 54,7% dintre persoanele de 75 ani şi peste aveau în 2019 unele dificultăţi în realizarea, fără ajutor, a activităţilor de îngrijire personală sau nu le puteau face deloc.
Jumătate din populaţia rezidentă a apelat, în ultimele 12 luni precedente interviului din anul 2019 (47,0% în 2014), cel puţin o dată, la medicul de familie sau la un medic de medicină generală efectuând, în medie, 3,2 consultaţii (3,7 consultații în 2014).
În 2019, medicii specialişti (inclusiv chirurgi) au consultat 19,9% din populaţia rezidentă în decursul ultimelor 12 luni precedente interviului (cu 3,9 puncte procentuale mai mult decât în 2014).
Persoanele de sex feminin au solicitat într-o măsură mai mare decât persoanele de sex masculin o consultaţie unui medic specialist (22,8% faţă de 16,9%), ca şi persoanele din mediul urban (21,9% dintre acestea, faţă de 17,5% dintre persoanele din
mediul rural). O cincime din populaţia rezidentă a ţării nu a solicitat niciodată o consultaţie unui medic specialist. O persoană care a apelat la medicul specialist a primit, în medie, 2,1 consultaţii (2,3 consultaţii în mediul urban şi 1,9 consultaţii în
rural).
În decurs de 12 luni precedente interviului, 20,7% din populaţia rezidentă de 3 ani şi peste (16,5% în mediul rural şi 24,3% în urban) a efectuat, în 2019, cel puţin o vizită la cabinetul unui medic stomatolog sau ortodont, mai mult cu 4,9 puncte procentuale decât în 2014.
O zecime din populaţia rezidentă de 3 ani şi peste nu a apelat niciodată la medicul stomatolog sau ortodont, mai puțin cu 2,7 puncte procentuale față de 2014. O persoană de 3 ani şi peste care a apelat la medicul stomatolog sau ortodont a primit, în medie, 2,4 consultaţii (atât în cazul persoanelor de sex masculin, cât și în cazul persoanelor de sex feminin). Pe medii de rezidenţă, populaţia de 3 ani şi peste din mediul urban care a apelat la medicul stomatolog sau ortodont a primit, în medie, 2,5 consultaţii, iar cea din mediul rural 2,3 consultaţii.
În cele două săptămâni precedente interviului din 2019, 20,4% din populaţia rezidentă (20,8% în mediul urban și 19,8% în mediul rural) a utilizat medicamente prescrise de un medic, numai cu 0,1 puncte procentuale mai mult decât în 2014.
Începând cu vârsta de 45 de ani, principala cauză pentru care populaţia a luat medicamente prescrise a fost tratarea tensiunii arteriale ridicate, aceasta fiind menţionată în proporţie de 39,9% de persoanele de 45-54 ani, 59,1% de persoanele de 55-
64 ani, 59,6% de persoanele de 65-74 ani, ajungând la 69,3% la persoanele de 75 de ani şi peste.
Medicamentele neprescrise de un medic au fost utilizate, în aceeaşi perioadă de referinţă, de 17,8% din populaţia rezidentă (18,3% în mediul urban și 17,2% în rural), cu 3,0 puncte procentuale mai mult decât în 2014. Cea mai mare parte a populaţiei
rezidente de 15 ani și peste a recurs la medicamente neprescrise pentru dureri de cap și migrene (36,8%) sau pentru răceală, gripă sau dureri de gât (32,2%), iar copiii sub 15 ani au utilizat, în principal, medicamentele neprescrise pentru răceală, gripă,
dureri de gât (57,7%) sau vitamine și minerale (46,4%).
Distribuţia după indicele masei corporale evidenţiază faptul că, în 2019, 47,6% din populaţia rezidentă de 18 ani și peste era supraponderală (55,6% dintre bărbați și 40,0% dintre femei) şi 10,9% suferea de obezitate (11,0% dintre bărbați și 10,8%
dintre femei). Față de anul 2014, în 2019, ponderea persoanelor supraponderale este mai mare cu 1,2 puncte procentuale, iar cea a persoanelor care suferă de obezitate cu 1,6 puncte procentuale.
Din totalul populației rezidente (începând cu copiii cu vârsta de 6 luni) 99,4% a consumat fructe şi 99,5% a consumat legume, în anul 2019, consumul zilnic de fructe fiind menţionat de 26,5% dintre persoane, iar cel de legume de 18,4% dintre persoane.
Din totalul populației de 5 ani și peste 11,6% a declarat că face săptămânal sport sau diverse activități fizice recreative în timpul liber (14,5% din populaţia masculină şi 8,8% din populaţia feminină).
În anul 2014 întrebarea a fost adresată populației de 6 ani și peste și a rezultat că 9,2% din aceasta făcea săptămânal sport sau diverse activități fizice recreative în timpul liber. Aceste activități fizice sunt realizate săptămânal de jumătate dintre copiii de
5-14 ani, dar o pondere mai ridicată a persoanelor care practică sport este înregistrată și în rândul tinerilor de 15-24 ani (20,5%). Persoanele de 25-34 ani și cele de 35-44 ani au menționat în proporție de 11,0%, respectiv de 6,9% că realizează săptămânal astfel de activități fizice, iar după vârsta de 54 ani ponderile scad sub 3%.
În anul 2019, din populația rezidentă de 15 ani și peste, 68,1% a consumat băuturi alcoolice în ultimele 12 luni precedente interviului (80,2% dintre bărbați și 56,8% dintre femei), iar 16,5% nu a consumat niciodată alcool.
Față de anul 2014, ponderea populației rezidente care a consumat alcool a crescut cu 10,9 puncte procentuale. Din populația rezidentă de 15 ani și peste, o persoană din cinci consuma frecvent băuturi alcoolice – cel puțin o dată pe săptămână (36,9% dintre bărbați și 6,9% dintre femei). Cei mai mulţi consumatori de băuturi alcoolice se regăsesc în rândul persoanelor de sex masculin din grupa de vârstă 45-54 ani (88,1%).
Consumul de băuturi alcoolice diferă în funcție de perioada din săptămână. Din populația rezidentă de 15 ani și peste care, în anul 2019, consuma alcool, 98,7% a consumat băuturi alcoolice în zilele de vineri, sâmbătă și duminică şi 72,6% a consumat în zilele de luni până joi.
Puțin peste un sfert din populaţia rezidentă de 15 ani şi peste fuma în anul 2019 (40,8% din populaţia de sex masculin şi 13,7% din populaţia de sex feminin). Dintre persoanele care fumau, 18,7% făceau acest lucru zilnic (30,4% din populaţia de sex
masculin şi 7,7% din populaţia de sex feminin). Față de anul 2014, ponderea fumătorilor a crescut cu 1,5 puncte procentuale, iar cea a fumătorilor zilnici a scăzut cu 0,9 puncte procentuale. O persoană care fuma zilnic consuma, în anul 2019, în medie, 13,7 ţigări pe zi, persoanele de sex masculin fumând, în medie, 14,2 ţigări pe zi, iar persoanele de sex feminin, în medie, 11,5 ţigări pe zi. În anul 2019, 1,7% din populația rezidentă de 15 ani și peste utiliza țigări electronice sau dispozitive electronice
similare (2,2% dintre bărbați și 1,3% dintre femei). Cea mai mare pondere a utilizatorilor de țigări electronice se întâlnește în rândul persoanelor de 25-34 ani (3,3%).