Cîmpeanu atrage atenţia că România are cel mai scurt an şcolar din Europa: 'Rezultatele în educaţie se văd exclusiv pe termen mediu și lung'

Autor: Alexandra Cruceru, Redactor
Publicat: 13-04-2021 18:10
Actualizat: 13-04-2021 19:22

Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, consideră că este nevoie de timp pentru educaţie, el atrăgând atenţia că România are cel mai scurt an şcolar din Europa, după Albania, şi că elevii români petrec la şcoală, în 12 ani preuniversitari, cu aproape doi ani şi jumătate mai puţin decât cei din Germania. "Am auzit ieri un punct de vedere, că vrem calitate, nu cantitate. Dacă cineva îşi imaginează că se poate face şcoală într-o săptămână pe lună, eu zic să aducă argumente. Pentru şcoală e nevoie de timp. Rezultatele în educaţie se văd exclusiv pe termen mediu şi lung”, afirmă Cîmpeanu.

"În afară de Albania nu ştiu să fie vreun alt stat cu o durată mai scurtă a cursurilor. Sunt 156 de zile în Albania, 168 în România. În Danemarca şi Italia cu 200 de zile de şcoală. Gândiţi-vă că în Germania sunt 42 de săptămâni. Dacă nu vi se pare mare diferenţa între 34 de săptămâni la noi şi 42 de săptămâni în Germania vă spun eu: diferenţa de 8 săptămâni pentru 12 ani de învăţământ preuniversitar înseamnă că un elev din Germania face cu doi ani şi jumătate aproape mai mult decât un elev din România. Doi ani şi jumătate de şcoală mai mult. Sigur, în Albania face cu doi ani şi jumătate de şcoală mai puţin decât în România. Am auzit ieri un punct de vedere, că vrem calitate, nu cantitate. Dacă cineva îşi imaginează că se poate face şcoală într-o săptămână pe lună, eu zic să aducă argumente. Pentru şcoală e nevoie de timp. Rezultatele în educaţie se văd exclusiv pe termen mediu şi lung”, a afirmat, marţi, la Ploieşti, Sorin Cîmpeanu, în cadrul unei dezbateri despre beneficiile vaccinării, la care participă sute de cadre didactice.

Acesta a pledat, de asemenea, pentru un număr mai mare de evaluări în învăţământul preuniversitar.

"Eu, personal nu am înţeles niciodată trecerea în învăţământul preuniversitar la semestre. Nu spun că e rea, nu am înţeles-o eu, nu am înţeles ce avantaje are. Nu am înţeles ce avantaje are să renunţăm la evaluări, evaluarea fiind un element de bază în procesul didactic. În loc să avem de trei ori evaluări, am avut de două ori evaluări. (...) Sistemele alea de educaţie către care ne uităm noi cu admiraţie au evaluări săptămânale, lunare şi finale. Nu există săptămână în care elevii să nu aibă o evaluare. (...) O să o să lansez ca temă de gândire doar, ea va fi lansată şi public în dezbatere cel mai târziu în toamna acestui an, şi eu, cel puţin, voi asculta cu mare interes opiniile specialiştilor, experţilor în ştiinţele educaţiei. Nu insist că sunt deţinătorul adevărului şi nici Ministerul Educaţiei, însă pot să îmi susţin cu argumente ideile. Sunt argumente pro, sunt argumente contra şi le lansăm în dezbatere în aşa fel încât să vedem, într-un moment de cumpănă – pentru că asta este ceea ce traversăm acum în educaţie, ca să nu mă exprim către alte domenii, este un moment de cumpănă - să vedem care sunt deciziile cele mai bune în interesul elevilor şi al sistemului de educaţie. Este una din propuneri. Este una din propuneri, coroborată cu extinderea duratei cursurilor”, a mai afirmat ministrul.