Stadiul actual al investiţiilor, perspectivele în viitorul apropiat şi ce trebuie făcut pentru creşterea lor sunt temele principale pe care speakeri de top le dezbat, joi, de la ora 10.00, la a doua ediţie a videoconferinţei “RoInvest”, organizată de Agenţia de presă News.ro, relatează agenția.
Videoconferinţa îşi propune să susţină investiţiile ca soluţie pentru înlăturarea efectelor crizei şi pentru dezvoltarea ţării.
Evenimentul este deschis cu un mesaj al Administraţiei Prezidenţiale, transmis de consilierul prezidenţial Cosmin Marinescu, care conduce Departamentul de Politici Economice şi Sociale al Preşedinţiei României.
Ministrul Transporturilor şi Infrastructurii Cătălin Drulă şi ministrul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, Ciprian Teleman, participă la videoconferinţa “RoInvest”, transporturile, infrastructura şi digitalizarea fiind printre principalele domenii în care ar trebui investit masiv în România.
La eveniment au confirmat prezenţa Ramona Jurubiţă - Preşedintele Consiliului Investitorilor Străini (FIC), Cristian Nacu - Senior country officer pentru România şi Republica Moldova al International Finance Corporation, World Bank, Daniela Marin - Principal Manager, European Bank for Reconstruction and Development, Mauricio Mesa Gomez - Country Manager, Cordia Romania şi Spania, Dragoş Anastasiu - Preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Româno-Germană (AHK), Coordonator al Coaliţiei pentru Dezvoltarea României (CDR), Horia Gustă - Preşedinte, Consiliul Director, Asociaţia Administratorilor de Fonduri (AAF), Bogdan Preda - Secretar General, Consiliul Patronatelor Bancare din România (CPBR), Dragoş Roşca - CEO al Delta Asset Invest şi Rudolf Vizental - CEO, Co-fondator, Roca Investments.
În perioadele de criză sunt necesare investiţii mari în economie, iar statul dă semnalul. Guvernul trebuie să propună şi să implementeze investiţii care să deschidă oportunităţi de business şi să limiteze efectele economice şi sociale ale restricţiilor din ultima perioadă. La fel companiile private ar trebui să investească în dezvoltare, dar şi în producţie pe care să o vândă, să vină cu idei noi de business şi să îşi onoreze toate comenzile şi datoriile. Economia trebuie să meargă înainte, principalele obiective fiind încurajarea producţiei şi consumului. La eveniment ne propunem să discutăm planurile de investiţii ale statului cu fonduri proprii şi cu fonduri europene, precum şi ale mediului privat pentru susţinerea dezvoltării afacerilor şi a economiei în general.
Subiectele discutate vor fi: Programul guvernamental de investiţii în perioada crizei şi post-criză; Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă; Iniţiativa celor Trei Mări - platformă bazată pe investiţii pentru redresare economică; Investiţiile în infrastructura de transport - baza dezvoltării ţării; Investiţii în infrastructura de comunicaţii - Digitalizarea serviciilor publice româneşti; Oportunitatea investiţiilor în vreme de criză; Fondurile de investiţii - soluţie pentru companii şi susţinerea economiei; Implicarea băncilor în susţinerea investiţiilor companiilor şi proiectelor publice şi private; Investiţiile străine în contextul crizei Covid-19; Facilităţi economice şi fiscale pentru investiţii; Este nevoie de o strategie guvernamentală de investiţii pe termen lung?
Citește și: EXCLUSIV Angajații de lux ai României: peste 50 de bugetari au salarii care depășesc 50.000 de lei pe lună
Investiţiile statului, din buget şi din fonduri UE, în 2021 ar urma să fie 62 mld. lei (12,5 mld. euro), echivalent a 5,5% din PIB, mai mari cu peste 8 miliarde lei decât în 2020. Promisiunea Guvernului este că, în următorii 4 ani, statul va investi în economie 50 miliarde euro. În 2020, statul a dus în investiţii 53 de miliarde de lei (12,5 mld. euro), echivalent a 5,1% din PIB, bani din fondurile bugetului şi fonduri UE. Potrivit Institutului Naţional de Statistică, în 2020 investiţiile totale nete realizate în economia naţională au însumat 106 miliarde lei, în creştere cu 0,1% faţă de 2019. Astfel, Guvernul pune miza pe investiţii, mai ales din fonduri UE, cu cea mai mare alocare procentuală şi în termeni absoluţi şi este semnificativă nu doar prin dimensiunea ei, dar şi pentru că arată o schimbare de optică după ce mulţi ani la rând execuţiile bugetelor de investiţii au fost nesatisfăcătoare.