Cunoscută ca fiind bastionul magistraților activiști, Curtea de Apel Pitești - de unde a plecat şi una din sesizările CJUE și unde total "întâmplător" aleg să dea în judecată diverse instituții aproape toți magistrații vocali din zona #rezist - a decis nici mai mult nici mai puţin că SIIJ nu mai poate funcţiona.
Judecătorul Costin Andrei Stancu, de la Curtea de Apel Piteşti, a procedat la o interpretare halucinantă a hotărârii CJUE pe speţa Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ) şi a stabilit că secţia nu prezintă garanţii de independenţă, deci nu mai poate instrumenta dosare. Hotărârea judecătorului Stancu este însoţită de numeroase "coincidenţe", de la faptul că dosarul a fost înregistrat chiar în ziua pronunţării de la CJUE, până la faptul că magistratul este cunoscut ca un activist împotriva modificătorilor legislative care au dus la înfiinţarea SIIJ, semnând chiar petiţii în acest sens. Astfel, judecătorul se află într-o stare aparentă de incompatibilitate.
Solutia pe scurt: "În baza art. 2 şi art. 19 alineatul (1) al doilea paragraf TUE, Decizia 2006/928 şi Hotărârea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (Marea Cameră) din 18.05.2021 constată că Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie din cadrul Ministerului Public, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu este justificată de imperative obiective şi verificabile legate de buna administrare a justiţiei şi nu este însoţită de garanţii specifice care să permită, pe de o parte, să se înlăture orice risc ca această secţie să fie folosită ca instrument de control politic al activităţii respectivilor judecători şi procurori susceptibil să aducă atingere independenţei acestora şi, pe de altă parte, să se asigure că respectiva competenţă poate fi exercitată în privinţa acestora din urmă cu respectarea deplină a cerinţelor care decurg din articolele 47 şi 48 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. În baza art. 4886 din Cpp admite contestaţia formulată Asociaţia Proprietarilor Păgubiţi Oarja 2000 şi stabileşte termenul în care procurorul să rezolve cauza la data 18.01.2022. În baza art. 2 şi art. 19 alineatul (1) al doilea paragraf TUE, Decizia 2006/928 şi Hotărârea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (Marea Cameră) din 18.05.2021 urmează ca procurorul să-şi decline competenţa de soluţionare a cauzei, iar la stabilirea competenţei vor fi excluse dispoziţiile art. 88 1 din Legea 304/2004. În baza art. 275 alin. 3 Cpp, cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului. Definitivă. Pronunţată în şedinţa publică din data de 07.06.2021."
Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a decis la 18 mai că este de competența autorităților naționale din România să decidă dacă înființarea Secției speciale pentru anchetarea magistraților (SIIJ) respectă cererile de independență, potrivit unui comunicat al Curții. Este puţin probabil ca hotărârea judecătorului Stancu să producă vreun efect real. De fapt, o dezlegare reală în privinţa efectelor hotărârii CJUE asupra SIIJ se aşteaptă de la CCR şi ÎCCJ.