Arheologii israelieni au prezentat joi noi construcţii subterane ce datează din perioada celui de-Al Doilea Templu din Ierusalim, situate în partea veche a acestui oraş şi care erau folosite în urmă cu peste 2.000 de ani de elitele din epocă, informează AFP.
Un luxos hol central, din care anumite porţiuni au fost deja prezentate de Autoritatea israeliană pentru antichităţi (AIA), conţine o fântână sofisticată şi era probabil utilizat pentru banchete şi alte reuniuni ale elitei locale cu ocazia primirii unor demnitari străini, la câţiva paşi de vechiul templu, relatează Agerpres.ro.
"Este o construcţie cu adevărat magnifică, una dintre cele mai splendide clădiri publice despre care ştim că datează din perioada celui de-Al Doilea Templu", a declarat Shlomit Weksler-Bdolah, expertă în arheologie în cadrul AIA.
Al Doilea Templu din Ierusalim a fost construit în secolul al VI-lea î.e.n. şi a fost distrus de către romani în anul 70 e.n.
Zidul Plângerii este singurul vestigiu rămas în picioare din acea construcţie, fiind un zid de susţinere al acesteia. Deasupra lui se află Muntele Templului, cel mai sacru spaţiu al iudaismului, denumit Nobilul Sanctuar de către musulmani, pentru care este al treilea loc sfânt şi unde se află Moscheea Al-Aqsa. Complexul se află în Ierusalimul de Est, sectorul palestinian al oraşului, aflat sub administraţie israeliană.
În epoca celui de-Al Doilea Templu, sala de banchete prezentată parţial joi era împărţită în mai multe segmente, care conţineau "băi ritualice foarte impresionante", a precizat Shlomit Weksler-Bdolah, potrivit căreia cercetătorilor din zilele noastre le este dificil să înţeleagă cronologia şi motivaţiile construcţiei.
Conform rezultatelor furnizate de săpăturile arheologice, situl nu mai era folosit în secolul al VII-lea, data la care a început perioada musulmană. Începând din acea perioadă, locuitorii din Ierusalim trăiau la nivelul străzii, la câţiva metri deasupra holului subteran prezentat joi.
Piesele nou descoperite, caracteristice prin sofisticarea lor, arată cât de mult doreau suveranii din Ierusalim să îşi lase amprenta asupra oraşului, mai ales în sectorul aflat în proximitatea Muntelui Templului, a explicat Shlomit Weksler-Bdolah.
Într-un fel, este posibil, spune aceeaşi expertă în arheologie, să se compare acele construcţii cu Ierusalimul modern. "Toţi cei care guvernează trebuie să arboreze un drapel, să creeze un proiect nou, să facă ceva. Dacă nu faci asta, nu exişti", a adăugat ea.
Holul prezentat joi făcea parte din tunelurile subterane adiacente Zidului Plângerii. În 1996, deschiderea pentru public a acestor tuneluri a declanşat înfruntări violente între forţele de securitate israeliene şi palestinieni, care au făcut peste 80 de victime. Palestinienii au afirmat că acele tuneluri ameninţau fundaţia complexului învecinat cu Moscheea Al-Aqsa.