În data de 19 iulie 2021, Biserica Ortodoxă celebrează 118 ani de la descoperirea moaștelor Sfântului Serafim de Sarov. Bucureștiul se bucură de prezența unui fragment din aceste moaște de aproape 4 ani, la Biserica „Sfântul Nicolae”-Tabacu, unde este îmbisericită comunitatea ortodoxă rusă.
Fragmentul a fost oferit românilor de Patriarhul Kirill al Moscovei cu prilejul vizitei din 2017. De aceea, atât data de cinstire a Sfântului Serafim, 2 ianuarie, cât și sărbătoarea aflării moaștelor sale, 19 iulie, sunt zile de hram pentru comunitatea parohială „Sfântul Nicolae”-Tabacu, potrivit basilica.ro.
Pr. paroh Eugeniu Rogoti a oficiat luni dimineață, de la 07:00, Slujba Paraclisului Sf. Serafim, urmată de Dumnezeiasca Liturghie.
La finalul slujbei, părintele ieromonah Gheorghe Iordan de la Mănăstirea Căldărușani a rostit un cuvânt despre dobândirea harului dumnezeiesc cu referire la convorbirea pe această temă dintre Sfântul Serafim și Nicolae Motovilov, ucenicul și biograful său.
Moaștele Sfântului Serafim
Prima descoperire a moaştelor Sfântului Serafim a avut loc în anul 1903, la 19 iulie, ocazie cu care a și fost trecut în rândul sfinților.
În anul 1926, pe vremea persecuției ateist-comuniste, Mănăstirea Diveevo a fost desfiinţată, iar moaştele Cuviosului au fost ascunse de atei pentru a opri pelerinajele. Ele au fost descoperite din nou în anul 1991 şi au fost aşezate spre cinstire la Diveevo, unde merg mulţimi de credincioşi din toată lumea pentru a-l cinsti.
Sfântul Serafim de Sarov (†1833) a fost un ascet rus care a vieţuit la Mănăstirea Sarov din Rusia. El a întemeiat mănăstirea de maici de la Diveevo și este unul dintre cei mai cunoscuţi sfinţi din lumea ortodoxă, mare făcător de minuni.