China şi Rusia au încheiat vineri manevre militare comune, trimiţând un semnal de forţă pe fondul crizei din Afganistan, unde talibanii continuă să avanseze sub privirile atente ale Beijingului, a cărui prioritate -potrivit experţilor - este protejarea zonei pentru a preveni o recrudescenţă a extremismului uigur, comentează EFE.
Până la 100.000 de militari au participat săptămâna aceasta la exerciţii "antiteroriste" destinate să demonstreze "hotărârea" celor două armate de a face faţă "situaţiei de securitate în schimbare" în Asia Centrală, potrivit unui comunicat al Ministerului Apărării chinez.
China a participat la aceste exerciţii cu avioane de luptă J-20, bombardiere H-6K şi avioane de transport Y-20, printre altele, pe lângă vehicule blindate şi noile sale rachete HQ-17, capabile să doboare 'orice fel de ameninţări în perimetrul său de apărare", informează Agerpres.
China încearcă să evite ca teritoriul său să fie afectat de ostilităţile din Afganistan, ţară cu care se învecinează pe aproximativ 60 de kilometri de graniţă în regiunea nord-vestică Xinjiang, o zonă locuită de o majoritate de etnici uiguri, unde în ultimele decenii au avut loc atacuri de diferite tipuri, inclusiv atacuri teroriste.
Unele dintre acestea au fost încurajate de grupări ale uigurilor care au fugit din Xinjiang: potrivit unui raport din 2020 al Consiliului de Securitate al ONU, "în Afganistan îşi continuă activitatea Mişcarea de Independenţă a Turkestanului de Est (EMIT) şi alte forţe teroriste din China, Pakistan, Tadjikistan şi Uzbekistan".
În aceste grupări s-ar afla aproximativ 300 de combatanţi refugiaţi în provincia de frontieră Badakshan din Afganistan, se arată în raport.
"China este preocupată de faptul că Afganistanul poate iradia instabilitate şi poate deveni un fief pentru Mişcarea de Independenţă a Turkestanului de Est (EMIT) uigur. De aceea, menţine o legătură strategică cu Pakistanul, o ţară capabilă să influenţeze acţiunile talibanilor", explică cercetătorul Nicolas de Pedro, de la Institute for Statecraft din Londra.
Islamabadul, la rândul său, şi-a manifestat întotdeauna sprijinul pentru Beijing în legătură cu Xinjiang, o regiune în care organizaţiile pentru drepturile omului denunţă existenţa internărilor forţate, a torturii şi sterilizărilor uigurilor, ceea ce Beijingul neagă.
Chiar dacă afirmă că vrea să joace un "rol activ" în criză afgană, fără a intra în detalii, Beijingul "se teme că în cazul preluării puterii de către talibani aceştia vor declanşa o represiune ce va reverbera în valuri masive de refugiaţi, lucru ce va afecta ţările" vecine, opinează De Pedro.
Între timp, comunitatea internaţională încearcă să-i preseze pe talibani să se aşeze la masa negocierilor, iar săptămâna aceasta au avut loc discuţii la Doha, la care a participat şi reprezentantul chinez pentru Afganistan, Yue Xiaoyong.
Diplomatul a declarat pentru CCTV că "toate părţile consideră că poate exista doar o reglementare politică la criza afgană, iar suveranitatea Afganistanului trebuie respectată".
Pe de altă parte, manevrele militare între Beijing şi Moscova, "din ce în ce mai complexe şi mai sofisticate, inclusiv cu implicarea serviciilor de informaţii", încearcă să demonstreze capacitatea lor de a "lucra împreună" şi "de a echilibra puterea la nivel global".
"China vrea să arate că modelul său are succes acolo unde SUA eşuează, ceea ce ar putea duce la investiţii în viitor în Afganistan", explică expertul citat.
Qian Feng, directorul Departamentului de cercetare al Institutului Naţional de Strategie al Universităţii Tsinghua, consideră la rândul său că "Beijingul va face tot posibilul pentru a transforma talibanii într-o forţă politică moderată".
Dacă conflictul din Afganistan continuă, potrivit acestuia, persistă "pericolul ca terorismul şi traficul de droguri să se răspândească" în regiune, ceea ce ar ameninţa proiectele de investiţii în Noul Drum al Mătăsii, cu care China încearcă să îşi maximizeze influenţa în diferite colţuri ale lumii, inclusiv în Asia Centrală, potrivit agenţiei de presă citate.