'Am exprimat o solicitare foarte clară de revenire la legislaţia naţională în Ucraina care asigură utilizarea limbilor minorităţilor naţionale, inclusiv sub formă de limbi regionale. Este cazul minorităţii române, una consistentă - 400.000 de cetăţeni ucraineni de origine etnică română trăiesc in Ucraina -, şi vreau să salut includerea în concluziile Consiliului Afacerilor Externe a aceste solicitări', a declarat şeful diplomaţiei române, la finalul reuniunii extraordinare a CAE dedicate situaţiei din Ucraina.
În egală măsură, oficialul român a spus că UE şi-a exprimat disponibilitatea pentru o misiune de facilitare de mediere care să permită dialogul politic şi nu soluţiile militare.
Pe 27 februarie, Parlamentul European a adoptat, cu majoritate de voturi, o rezoluţie conform căreia Parlamentul şi noul guvern din Ucraina trebuie să respecte drepturile minorităţilor, inclusiv în domeniul utilizării limbilor. În document, europarlamentarii îndeamnă 'toate părţile implicate în conflict şi ţările terţe să respecte şi să sprijine unitatea şi integritatea teritorială ale Ucrainei'. 'Toate forţele politice ucrainene şi subiecţii internaţionali implicaţi în proces trebuie să conlucreze spre binele integrităţii teritoriale şi al unităţii naţionale a Ucrainei, ţinând cont de componenta culturală şi lingvistică a ţării şi a istoriei sale'.
Cu o zi în urmă, ministrul afacerilor externe român a anunţat că Bucureştiul este interesat 'în cel mai înalt grad de situaţia minorităţii româneşti din Ucraina''.
'Situaţia comunităţii româneşti istorice din Ucraina ne interesează în cel mai înalt grad. Am păstrat legătura cu reprezentanţii comunităţii româneşti, cu liderii politici. Situaţia era mai complexă decât ce au prezentat simplist uneori în România comentatori pregătiţi să dea mesaje de intervenţie românească în Ucraina. Legat de această recunoaştere a legii privind limbile regionale minoritare, ea nu face decât să pună în practică nişte angajamente europene ale Ucrainei legate de Carta europeană a limbilor regionale minoritare. Altfel spus, recunoaşterea limbii române ca limbă regională acolo unde există o prezenţă semnificativă a minorităţii româneşti' a declarat Titus Corlăţean într-un interviu pentru Adevărul live.
În context, şeful diplomaţiei române a anunţat că a solicitat Kievului să adopte o nouă legislaţie care să asigure prezervarea identităţii româneşti.