Peste 150 de zimbri au ajuns să trăiască liberi în pădurile din România, după ce, în urmă cu 63 de ani, la înfiinţarea rezervaţiei de zimbri din Pădurea Slivuţ- Haţeg, specia era înscrisă pe lista celor aflate pe cale de dispariţie.
"Zimbrul este un simbol al României, este o mândrie naţională. Marea noastră bucurie este că România are astăzi peste 150 de exemplare libere, care trăiesc în pădurile din mai multe zone ale ţării: în judeţul Caraş-Severin, în judeţul Neamţ şi în imediata apropiere a Munţilor Făgăraş. (...) Populaţia de la Armeniş, judeţul Caraş-Severin, numără peste 100 de exemplare în libertate, ceea ce, din punct de vedere ştiinţific, formează o minipopulaţie stabilă. Urmează ca monitorizarea pe următorii ani - vorbim de minim 5-10 ani, să ne demonstreze că, într-adevăr, ei au reuşit să supravieţuiască în libertate", a declarat, luni, pentru AGERPRES, Alexandru Bulacu, membru al Organizaţiei Internaţionale pentru Conservarea Naturii (IUCN), specialist în grupul de lucru pentru conservarea zimbrului.
Specialistul IUCN a apreciat că programele de salvare a zimbrilor vor continua, însă este nevoie de crearea unor zone, de-a lungul Carpaţilor, în care să poată migra turmele de animale, astfel încât să poată fi realizat schimbul genetic de care are nevoie specia.
Rezervaţia de zimbri din Pădurea Slivuţ - Haţeg a împlinit, luni, 63 de ani, fiind înfiinţată cu scopul salvării zimbrilor de la dispariţie. În 8 noiembrie 1958 aici au sosit primele două exemplare din Polonia, Pulonka - gestantă la momentul sosirii în România, şi Podarek. În prezent, în rezervaţie trăiesc nouă zimbri, cel mai tânăr, Românaş, fiind născut în luna iunie.