Organizaţia Naţiunilor Unite a cerut o sumă record de cinci miliarde de dolari pentru a finanţa ajutorul pentru Afganistan în acest an şi pentru a asigura un viitor unei ţări ameninţate de o catastrofă umanitară, relatează AFP.
Este vorba doar de o soluţie de urgenţă, însă "adevărul este că fără (acest plan de ajutor), Afganistanul nu va avea viitor", a spus luni Martin Griffiths, subsecretar general al ONU pentru afaceri umanitare, în cadrul unei conferinţe de presă la Geneva.
ONU are nevoie de 4,4 miliarde de dolari de la ţările donatoare pentru a finanţa nevoile umanitare în acest an, cea mai mare sumă cerută vreodată pentru o ţară, subliniază un comunicat al organizaţiei, potrivit Agerpres.
Suma ar fi alocată pentru înmulţirea livrărilor de hrană şi creşterea sprijinului pentru agricultură, finanţarea serviciilor de sănătate, tratamentelor împotriva malnutriţiei, refugiaţilor de urgenţă, accesului la apă şi la salubritate şi educaţiei. Aproximativ 22 de milioane de persoane, peste jumătate din populaţia ţării, au nevoie urgent de ajutor.
Însă este nevoie de asemenea şi de o sumă de 623 de milioane de dolari din partea ONU pentru a veni în ajutorul a 5,7 milioane de afgani refugiaţi, unii de mulţi ani, în cinci ţări învecinate, în special Iran şi Pakistan.
Dacă Afganistanul "se va prăbuşi", dacă "va face implozie", atunci "vom asista la un exod de oameni mult mai mare, iar această mişcare de populaţie va fi dificil de gestionat în regiune, dar şi dincolo de ea", pentru că se va extinde, a atras atenţia la rândul său Filippo Grandi, Înaltul Comisar pentru Refugiaţi.
Afganistanul este condus din august de talibani, care au preluat puterea şi au alungat guvernul susţinut de comunitatea internaţională şi de puternica armată americană după 20 de ani de lupte de gherilă.
Regimul de sancţiuni introdus în încercarea de a-i determina pe fundamentaliştii islamişti să accepte concesii în special în privinţa drepturilor femeilor au împins Afganistanul, ţară puternic dependentă de ajutorul internaţional, într-o criză economică profundă. Aceasta este agravată de o secetă care face ravagii de mai mulţi ani.
Pentru a-i linişti pe donatori, Griffiths a insistat că fondurile, care reprezintă un sfert din PIB-ul oficial al ţării, nu vor trece pe la talibani, ci vor fi folosite direct de circa 160 de organizaţii neguvernamentale şi agenţii al ONU de la faţa locului.
El a mai dat asigurări că distribuirea ajutorului va fi facilitată de situaţia de securitate, care este cea mai bună din ultimii ani.
Decizia din decembrie a Consiliului de Securitate al ONU de a facilita timp de un an ajutorul umanitar şi gesturile de bunăvoinţă ale Washingtonului au contribuit la liniştirea instituţiilor financiare, paralizate de teama că ar încălca sancţiunile şi care au privat astfel Afganistanul de lichidităţi indispensabile funcţionării sale.
Funcţionarii, profesorii şi personalul medical din Afganistan nu au fost plătiţi în unele cazuri de luni de zile.
În timp ce comunitatea internaţională încă este în căutarea unui mijloc eficient de a face presiune asupra talibanilor pentru ca ei să îşi schimbe felul de a le trata pe femei, private foarte rapid de drepturi obţinute cu mare eforturi în ultimii 20 de ani, Grandi a explicat că acest ajutor "ar crea de asemenea un spaţiu de dialog cu talibanii, care este foarte preţios".
"Colegii noştri de la faţa locului le vorbesc mereu, le vorbesc despre acces, despre livrări, despre nevoi, dar şi despre revenirea femeilor la muncă, educaţia fetelor, drepturile minorităţilor", a insistat el.
"Este un spaţiu pe care trebuie să îl menţinem, pentru că momentan sfera politică a rămas în urmă", a adăugat el, recunoscând în acelaşi timp că va fi nevoie de timp pentru "a merge spre stabilitate şi, cine ştie, poate chiar spre o formă de normalizare".