Expansiunea imobiliară a Ungariei. Până când?

Autor: Horia Blidaru, expert în politici europene
Publicat: 11-04-2022 21:53
Actualizat: 11-04-2022 22:46

Președintele Parlamentului slovac aduce în atenție un subiect sensibil pentru țările învecinate Ungariei, dar care, la București, e ignorat: achizițiile imobiliare agresive ale statului maghiar. Iată că Slovacia își fixează liniile intangibile ale suveranității, impunând Ungariei să dea dovadă de reținere.

Politica pro-rusă a regimului Orban și expansiunea imobiliară a statului ungar tensionează relațiile slovaco-maghiare. ”Putin și Orban pot să împartă Ungaria”, a avertizat, ieri, președintele Parlamentului de la Bratislava. Boris Kollar consideră că ”subminarea ordinii internaționale de către ruși amenință și suveranitatea Slovaciei, iar Viktor Orban ar putea profita de situație”. ”Ei vorbesc despre Ungaria Mare, cumpără proprietăți în țara noastră, emit pașapoarte. Nu e de glumă!”, a spus președintele Consiliului Național al Slovaciei, pledând pentru ajutorarea Ucrainei cu tehnică militară.

Boris Kollar a readus în prim-plan, în acest context, un subiect sensibil pentru țările învecinate Ungariei: achizițiile imobiliare agresive ale statului maghiar. Liderul slovac s-a plâns că a aflat din presă de cumpărarea de către guvernul de la Budapesta a unor clădiri cu semnificație istorică.

Iată că Slovacia își fixează liniile intangibile ale suveranității, impunând Ungariei să dea dovadă de reținere. În toamnă, Viktor Orban a renunțat la planul de a cumpăra terenuri agricole în Slovacia, după ce a discutat cu prim-ministrul de la Bratislava, Eduard Heger, la Esztergom, la 11 octombrie 2021. Ungaria crease, astă-vară, un fond de 400 de milioane de euro pentru a achiziționa terenuri în Europa Centrală și de Est.

Iar în noiembrie 2021, Ministerul Economiei de la Bratislava a blocat vânzarea unui pachet minoritar de acțiuni, deținut de doi miliardari, un ceh și un slovac, la al doilea mare producător de electricitate din Slovacia, pentru suma de 1,2 miliarde euro, către compania energetică MVM, deținută de statul maghiar. ”Nu vreau ca Ungaria să dețină acțiuni la o companie de importanță strategică”, a spus atunci categoric ministrul Economiei, Richard Sulik.

Care este poziția Guvernului României față de achiziția de clădiri de patrimoniu de către statul maghiar, prin companii și fundații create și finanțate special în acest scop, în orașele Transilvaniei?...