Mii de susținători ai opoziției s-au adunat duminică în capitala Armeniei, Erevan, pentru a protesta față de "concesiile" făcute de guvern Azerbaidjanului în urma victoriei Baku asupra Karabakhului, cunoscut anterior sub numele de Nagorno-Karabah, informează ziarul turcesc Dailysabah.
Partidele de opoziție l-au acuzat pe prim-ministrul Nikol Pashinian de planuri de a ceda tot Karabahul Azerbaidjanului, după ce luna trecută a declarat în fața parlamentarilor că "comunitatea internațională cere Armeniei să reducă cererile privind Karabahul".
Duminică, câteva mii de susținători ai opoziției s-au adunat în Piața Franței din centrul capitalei, blocând traficul în tot centrul Erevanului.
Protestatarii au strigat cereri de demisie a lui Pashinian, mulți dintre ei având pancarte pe care scria "Karabakh".
Vicepreședintele Parlamentului și liderul opoziției, Ishkhan Sagatelyan, a declarat: "Orice statut politic al Karabahului în cadrul Azerbaidjanului este inacceptabil pentru noi".
"Pashinian a trădat încrederea oamenilor și trebuie să plece", a declarat el jurnaliștilor prezenți la miting, adăugând că mișcarea de protest "va duce la răsturnarea guvernului în viitorul apropiat".
Adresându-se mulțimii, el a anunțat că "o campanie de nesupunere civilă pe scară largă va începe luni".
"Fac apel la toată lumea să înceapă grevele. Fac apel la studenți să nu se prezinte la cursuri. Traficul va fi complet blocat în centrul Erevanului."
Sâmbătă, Serviciul Național de Securitate al Armeniei a avertizat în legătură cu "o amenințare reală de tulburări în masă în țară".
În aprilie, Pashinian și președintele azer Ilham Aliyev s-au întâlnit la Bruxelles pentru discuții rare, mediate de UE, după care și-au însărcinat miniștrii de externe să "înceapă lucrările pregătitoare pentru discuții de pace".
Întâlnirea a avut loc după o izbucnire a conflictului din Karabah la 25 martie, în urma căreia Azerbaidjanul a capturat un sat strategic din zona aflată sub responsabilitatea forțelor de menținere a păcii ruse, ucigând trei trupe separatiste.
Baku a prezentat la jumătatea lunii martie setul său de propuneri-cadru pentru acordul de pace, care include recunoașterea reciprocă de către ambele părți a integrității teritoriale, ceea ce înseamnă că Erevanul ar trebui să fie de acord ca Karabahul să facă parte din Azerbaidjan.
Ministrul armean de externe, Ararat Mirzoyan, a stârnit controverse în țară când a declarat - comentând propunerea azeră - că pentru Erevan "conflictul din Nagorno-Karabah nu este o problemă teritorială, ci o chestiune de drepturi" ale populației locale de etnie armeană.
Relațiile dintre fostele republici sovietice Armenia și Azerbaidjan sunt tensionate din 1991, când armata armeană a ocupat Nagorno-Karabah, un teritoriu recunoscut la nivel internațional ca parte a Azerbaidjanului, și șapte regiuni adiacente.
Confruntările au izbucnit la 27 septembrie 2020, armata armeană atacând civili și forțele azere și încălcând mai multe acorduri umanitare de încetare a focului.
În timpul conflictului de 44 de zile, Azerbaidjanul a eliberat mai multe orașe și aproximativ 300 de așezări și sate care fuseseră ocupate de Armenia timp de aproape 30 de ani.
Luptele s-au încheiat cu un acord mediat de Rusia la 10 noiembrie 2020, care a fost văzut ca o victorie pentru Azerbaidjan și o înfrângere pentru Armenia.
În ianuarie 2021, liderii Rusiei, Azerbaidjanului și Armeniei au semnat un pact pentru dezvoltarea legăturilor economice și a infrastructurii în beneficiul întregii regiuni. Acesta a inclus, de asemenea, înființarea unui grup de lucru trilateral în Nagorno-Karabah.
Cel mai recent, ministrul de externe al Azerbaidjanului, Jeyhun Bayramov, și ministrul de externe al Armeniei, Ararat Mirzoyan, au discutat în martie cu omologul lor rus Serghei Lavrov despre evoluții, inclusiv despre un acord de pace.