Situația tensionată din regiune este cel mai periculos moment din istoria Moldovei de la nașterea ei în 1991. Declarațiile aparțin președintei țării noastre, Maia Sandu, făcute în cadrul unui interviu acordat publicației străine „The Economist”.
Potrivit șefei statului, cea mai evidentă amenințare pentru Republica Moldova este în prezent cea militară, după ce Rusia a atenționat că va extinde războiul până la granița de est a Moldovei cu Ucraina, transmite realitatea.md.
Totodată, pe 22 aprilie, Rustam Minnekaev, un general rus, a declarat că, controlul asupra sudului Ucrainei va deschide o cale către Transnistria, unde, susținea el, vorbitorii de limbă rusă sunt „asupriți”, fapt ce a pus în gardă Chișinăul.
„Au fost cuvinte îngrijorătoare, după ce am văzut ce se întâmplă în Ucraina”, așa a comentat Maia Sandu pentru „The Economist” declarațiile generalului rus.
„Din vară au venit din Rusia avertismente informale „de a nu exagera”, iar în ultimele săptămâni limbajul a devenit mai clar. Moldova are neutralitatea scrisă în Constituția sa din 1994, tocmai din acest motiv, în situația în dată, NATO nu poate face nimic pentru a împiedica Rusia să tragă Moldova în conflict, dacă ar alege să facă acest lucru.
Încercăm să facem tot posibilul pentru a ține țara departe de război. Dar neutralitatea nu oferă 100% protecție”, spune Maia Sandu.
Totuși, președintele țării afirmă că „invazia nu ar fi cea mai mare provocare”. O amenințare mai imediată sunt conflictele sociale și economice create de Rusia, care ar putea arunca Moldova în haos, susține Maia Sandu.
„Forțele politice ruse din Moldova au vorbit deja despre proteste masive și au cerut Guvernului să demisioneze și să organizeze alegeri parlamentare anticipate, astfel încât să poată da vina din cauza dificultăților economice și prețurilor mari la energie anume pe Executiv”, spune șefa statului.
Totodată, Maia Sandu afirmă că forțarea alegerilor anticipate va fi dificilă dacă Guvernul va rezista, însă protestele mari ar putea obliga statul să ia măsuri neplăcute pentru păstrarea ordinii publice.
„The Economist” mai scrie că, pe lângă banii oferiți țării noastre, Maia Sandu face apel la UE să dea dovadă și de solidaritate politică, chiar dacă sprijinul militar direct din partea NATO nu este în prezent o opțiune.