Banca Naţională a României este interesată de un plan pe termen lung în ceea ce priveşte reforma economiei, pentru că politica monetară nu poate decât să câştige timp, însă dezvoltarea unei ţări se face prin reforme structurale, nu prin politici monetare, a declarat, joi, economistul şef al Băncii Naţionale a României, Valentin Lazea, la Forumul Economic Naţional "Modelul economic românesc în Uniunea Europeană. România - Orizont 2040".
"Domnia sa (guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu - n. r.) m-a rugat să vă transmit sprijinul său pentru demersul dumneavoastră de a întocmi un traseu predictibil pentru economia românească pentru următorii 18 - 20 de ani. De ce este Banca Naţională a României interesată de un astfel de plan pe termen lung în ce priveşte reforma economiei? Pentru că ştim cu toţii că politica monetară nu poate decât să câştige timp. Dezvoltarea unei ţări se face prin reforme structurale, nu prin politici monetare. Iar politicile monetare pot şi ele să câştige timp cât pot, o anumită perioadă. Nu pot la infinit. Dacă nu se întâmplă în economia reală anumite reforme structurale - şi noi despre asta vorbim aici - şi capacitatea Băncii Centrale de a trage de timp şi de câştiga timp este limitată. De aici, interesul nostru ca acest demers să fie unul reuşit", a spus Valentin Lazea, potrivit Agerpres.
El a făcut o serie de consideraţii menţionând experienţa sa din 2016 cu programul "România competitivă". Potrivit acestuia, pentru a fi credibilă, o strategie pe termen lung are nevoie de câteva ingrediente: prioritizare, bugetare, monitorizare a implementării de la cel mai înalt nivel guvernamental şi acord politic privind continuitatea indiferent de partidul aflat la guvernare.
Astfel, prioritizarea înseamnă că nu toate activităţile cuprinse în acest program vor putea fi implementate concomitent. Valentin Lazea a afirmat că este uşor să strângi zeci sau sute de programe de la toate ministerele sau toţi actorii implicaţi, dar mai greu este "să tai cu pixul din ele" şi să stabileşti care intră imediat şi care peste cinci ani sau 10 ani.
De asemenea, bugetarea este elementul cheie, care adesea lipseşte strategiilor economice concepute în România. Oficialul BNR a arătat că o echipă a Băncii Mondiale a semnalat în anul 2015 existenţa a 365 de strategii economice în România ascunse prin sertarele diferitelor ministere, iar mai mult de trei sferturi din ele nu erau bugetate.
Economistul şef al BNR a subliniat importanţa continuităţii politice, fiind punctul nevralgic în implementarea unui astfel de program pe termen lung, pentru că la fiecare alternanţă la guvernare partidele vin cu propriile priorităţi. Chiar acelaşi partid, aflat la guvernare, îşi poate schimba priorităţile.
Un alt punct sensibil îl reprezintă monitorizarea, fiecare Guvern găsind "de cuviinţă să schimbe locul de unde se face monitorizarea programului".
În ceea ce priveşte bugetarea, Lazea a atras atenţia că banii europeni nu sunt soluţia care să răspundă la toate doleanţele noastre, iar cu privire la bugetul de stat, el a susţinut că politici fiscale expansioniste cum au fost practicate de România începând cu 2015, în care se acorda câte un ajutor pentru fiecare domeniu, nu vor mai fi posibile, în condiţiile în care este nevoie de o consolidare fiscală de durată, mai ales în perspectiva adoptării euro.
"Cred că nimeni din sala asta nu se gândeşte că vom ajunge în anul 2040 în continuare noi şi Suedia, probabil, la momentul acela singurele ţări din afara euro. A adopta euro înseamnă că devine practic imposibilă generozitatea fiscală cu care s-au obişnuit firmele româneşti în ultimii ani", a subliniat reprezentantul BNR.