Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a contestat două hotărâri ale Plenului Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) care vizează alegerea membrilor acestui for, invocând motive de nelegalitate.
Reprezentanţii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PÎCCJ) au anunţat că instituţia a formulat, marţi, o contestaţie împotriva Hotărârii nr. 113 din 19 iulie 2022 şi a Hotărârii nr. 114 din 19 iulie 2022 ale Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, solicitând Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie constatarea nulităţii absolute parţiale a primei hotărâri, în ceea ce priveşte articolul 3, şi constatarea nulităţii absolute a celei de-a doua hotărâri, pentru motive de nelegalitate.
"Scopul prezentei contestaţii vizează restabilirea ordinii de drept încălcate prin cele două hotărâri contestate, asigurarea caracterului previzibil, unitar, lipsit de arbitrar al procedurilor electorale pentru toţi candidaţii în procedura de alegere a membrilor CSM, în general şi, în particular, asigurarea egalităţii de tratament juridic între judecătorii şi procurorii care candidează în aceste alegeri. În mod evident, toate aceste aspecte vizează ordinea de drept normativizată la nivel constituţional şi infraconstituţional, iar încălcarea principiilor fundamentale evocate nu doar justifică, ci impune o acţiune a Ministerului Public în virtutea rolului său constituţional, consfinţit de art. 131 alin. (1) din Legea fundamentală, acela de a apăra, în activitatea judiciară, ordinea de drept", se arată într-un comunicat de presă al PICCJ.
Conform sursei citate, pentru a pronunţa soluţia de admitere a contestaţiilor formulate de judecători, Plenul CSM a reţinut că singura interpretare posibilă în acord cu principiile constituţionale este aceea a respectării regulii majorităţii în procedura de alegere a tuturor membrilor Consiliului, astfel încât este necesară cumularea condiţiei de a obţine cel mai mare număr de voturi la nivel naţional, prin raportare la numărul locurilor eligibile corespunzător fiecărui grad de jurisdicţie, cu cea vizând obţinerea majorităţii de voturi.
"S-a arătat că cele două condiţii sunt cumulative şi nu se exclud şi că o atare interpretare corespunde raţiunii de reprezentativitate avute în vedere de reglementarea procedurii de alegere a membrilor CSM, care trebuie abordată unitar pentru toate categoriile de instanţe, iar nu doar pentru instanţa supremă, nefiind justificată aplicarea unor reguli diferite de alegere a membrilor judecători ai Consiliului, ale căror drepturi şi obligaţii sunt identice, indiferent de gradul de jurisdicţie pe care îl reprezintă", scrie în comunicat.
Potrivit PICCJ, prin articolul 3 din aceeaşi hotărâre au fost respinse, însă, ca neîntemeiate, contestaţiile formulate de procurori, Plenul reţinând că, deşi argumentele invocate sunt similare în fapt şi în drept celor analizate în cazul judecătorilor, soluţia de respingere se impune ca urmare a voturilor exprimate de membrii Consiliului Superior al Magistraturii cu ocazia soluţionării acestor contestaţii.
"Neprezentarea unor motive de fapt şi de drept pe baza cărora, nu doar persoanele implicate în procedură, ci orice alt observator obiectiv şi imparţial să poată stabili că, într-adevăr, contestaţia procurorilor a fost examinată, conduce la concluzia că Hotărârea nr. 113/2022 nu îndeplineşte cerinţa motivării în cea ce priveşte soluţia conţinută de art. 3 din acesta (pag. 9 din hotărâre)", afirmă reprezentanţii Parchetului.
Ei adaugă că, prin Hotărârea nr. 114, Plenul a constatat legalitatea procedurilor de alegere a membrilor CSM cu privire la care nu au fost formulate contestaţii şi declararea ca aleşi a acestora, precum şi efectuarea demersurilor ulterioare prevăzute de dispoziţiile legale şi regulamentare, ceea ce nu a figurat pe niciun buletin de vot.
"Practic, prin modul în care au fost întocmite buletinele de vot şi mai ales modul în care s-a reflectat rezultatul votării în Hotărârea nr. 114 din 20 iulie 2022, votul a fost orientat spre o anumită soluţie care nu figura în lucrările iniţiale ale Plenului, contrar principiului legalităţii şi al transparenţei", mai afirmă aceştia.