Constrâns de "alegeri dificile" pentru a-şi atinge obiectivele economice, grupul BBC a anunţat joi că va suprima sute de posturi din serviciul său internaţional, concomitent cu un transfer masiv în online al programelor în limbi străine, care erau difuzate până în prezent de posturile sale de radio şi de televiziune, informează AFP.
Aflat sub presiunea financiară a Guvernului conservator de la Londra şi confruntat cu exodul publicului spre platformele online, grupul audiovizual public britanic, care se pregăteşte să îşi celebreze centenarul, a anunţat în luna mai un plan drastic de transformare.
Obiectivul este acela de a realiza economii de 500 de milioane de lire sterline (559,2 milioane de euro), pentru a acoperi deficitul lăsat în conturile sale de îngheţarea redevenţei şi pentru a opera investiţii cu scopul de a-şi accelera tranziţia spre sectorul digital.
Prestigiosul BBC World Service, care se adresează unui număr de 365 de milioane de persoane din lumea întreagă în fiecare săptămână şi care reprezintă un instrument major al "soft power"-ului britanic, este deosebit de afectat de decizia anunţată joi.
Din cele 1.000 de posturi suprimate în cadrul grupului, din 22.000 de angajaţi, BBC World Service va pierde 382 de posturi, pentru a face economii estimate la 28,5 milioane de lire sterline pe an (31 milioane de euro).
Proiectul se va traduce prin închiderea staţiilor radiofonice în arabă, persană şi chineză, precum şi prin oprirea unor programe TV în Africa şi Asia, a precizat într-un comunicat grupul audiovizual public britanic.
"Evoluţia obiceiurilor publicului din lumea întreagă, odată cu numărul în creştere al persoanelor care îşi accesează informaţiile pe cale digitală, formează un climat financiar dificil", au transmis reprezentanţii BBC.
BBC a dat asigurări spunând că niciunul dintre cele 41 de servicii ale sale în limbi străine nu va fi complet închis. Aproape jumătate dintre ele nu vor mai fi disponibile decât online, altele vor fi transferate din Londra spre Bangkok, pentru redacţia thailandeză, sau spre Nairobi, pentru buletinul de ştiri televizate africane.
Un hub specializat dedicat Chinei va fi amenajat la Londra, în timp ce un serviciu va fi dedicat producţiei de conţinuturi originale şi orientate spre sectorul online din Africa, în 12 limbi, potrivit Agerpres.
Programele propuse de redacţiile străine ale BBC sunt cruciale pentru anumite ţări unde există puţine mass-media independente şi unde libertatea presei este strict restricţionată.
Redevenţă ameninţată
"Sute de milioane de persoane au încredere în BBC pentru a obţine informaţii drepte şi imparţiale, mai ales în ţările unde ele sunt rare", a subliniat Liliane Landor, directoarea BBC World Service, într-un comunicat.
"Există argumente convingătoare în favoarea expansiunii serviciilor noastre online în cadrul World Service, pentru a ne servi mai bine publicul. Felul în care publicul are acces la informaţii şi la conţinuturi evoluează şi să te adresezi întregului public mondial printr-un jurnalism de calitate şi de încredere reprezintă mai mult decât o provocare", a adăugat ea.
Devenit deja dificil, contextul actual s-a degradat şi mai mult pentru BBC în ultimele luni odată cu creşterea preţurilor, deci şi a costurilor, care i-au obligat pe managerii săi să facă "alegeri dificile".
Pentru a-şi atinge obiectivele economice globale, grupul BBC şi-a anunţat deja intenţia de a fuziona posturile sale de ştiri britanice şi internaţionale. De asemenea, BBC va înceta să mai difuzeze online anumite posturi, mai ales unele pentru copii şi unele culturale.
Grupul BBC şi-a fixat obiectivul de a realiza 75% din audienţele sale prin intermediul platformei online de programe televizate iPlayer, odată cu investiţii concepute pentru a crea noi conţinuturi, precum şi noi podcasturi.
Bulversărilor provocate în rândul obiceiurilor de consum ale publicului, prin apariţia platformelor online Netflix şi Disney+, li s-au adăugat relaţiile dificile cu Partidul Conservator aflat la putere în Regatul Unit, care a acuzat BBC de atitudine părtinitoare anti-Brexit şi, în general, că s-a concentrat mai degrabă pe elitele urbane decât pe clasele populare.
Guvernul de la Londra a îngheţat în ianuarie, pentru doi ani, redevenţa naţională (159 de lire sterline/177 de euro) şi a pus sub semnul întrebării supravieţuirea pe termen lung a acestui mod de finanţare nepopular, mai ales într-o perioadă marcată de o inflaţie istorică.