Sfânta Cuvioasă Teofana Basarab a fost sărbătorită vineri, 28 octombrie, pentru prima dată în țara noastră.
Arhim. David Petrovici, starețul Mănăstirii Caraiman a oficiat slujba Sfintei Liturghii la Catedrala Patriarhală, împreună cu Arhim. Macarie Bogus, starețul Mănăstirii Sinaia și Protos. Valentin Mâțu, starețul Mănăstirii Turnu.
Sfânta Teofana Basarab a fost canonizată de Sinodul Bisericii Ortodoxe Române pe 17 februarie 2022, iar proclamarea Sfintei a avut loc de hramul istoric al Catedralei Patriarhale, Sfinții Împărați Constantin și Elena.
Canonizarea Sfintei Teofana Basarab a avut loc în contextul „Anului omagial al rugăciunii în viața Bisericii și a creștinului” și a „Anului comemorativ al Sfinților isihaști Simeon Noul Teolog, Grigorie Palama și Paisie de la Neamț” în Patriarhia Română.
„De acum înainte și în veci, Sfânta Cuvioasă Teofana Basarab să fie numărată între sfinții Bisericii și să fie pomenită în cântări de laudă în ziua ei de prăznuire, la 28 octombrie în fiecare an, urmând ca aceasta să fie înscrisă în Sinaxar, în cărțile de cult, precum și în calendarul Bisericii Ortodoxe Române”, se arată în Tomosul Sinodal de canonizare a Sfintei Teofana Basarab.
Cuvioasa Teofana a fost contemporană cu Sf. Ier. Grigorie Palama și ucenică a Sf. Cuv. Teodosie Isihastul.
Sfânta Teofana a fost fiica întemeietorului Țării Românești și sora domnitorului care a obținut recunoașterea Mitropoliei Ungrovlahiei. A fost țarină a Bulgariei și, când circumstanțele i-au devenit vitrege, s-a retras discret și a îmbrățișat monahismul.
Cuvioasa Teofana Basarab s-a născut în familia primului domnitor al Țării Românești, Basarab I Întemeietorul, sau Basarab cel Mare (1310- 1352), fiul lui Tihomir voievod din stânga Oltului.