Rijksmuseum va prezenta la Amsterdam, în 2023, graţie unor împrumuturi excepţionale, 80% dintre operele cunoscute ale maestrului Johannes Vermeer, potrivit Le Figaro.
Muzeul Luvru a reunit în 2017 12 opere ale marelui Vermeer. Înainte, Muzeul Mauritshuis din Haga a prezentat 23, record absolut până în prezent. Rijksmuseum a anunţat luni că pentru expoziţia sa prevăzută anul viitor, 28 de pânze ale maestrului vor fi regrupate aici, conform news.ro.
Douăzeci şi opt din cele 35 cunoscute (şi recunoscute) de mâna pictorului din Delft. Muzeul, care deţine patru Vermeer, a încercat să obţină maximum de la proprietari. Astfel, vor fi expuse lucrări de la Washington, New York, Tokyo, Londres, Berlin sau Paris, majoritatea picturilor pictorului, timp de trei luni.
Marţi, muzeul a dezvăluit lista finală a picturilor care vor fi expuse pe simezele sale: "A Lady Writing", "Young Woman Sitting at a Virginal", "A lady standing at a Virginal", "Allegory of Faith", "Christ in the House of Mary and Martha", "Diana and her Companions", "Girl Reading a Letter at an Open Window", "Girl with a flute", "Girl with a red hat", "The Geographer", "The Glass of Wine", "The Love Letter", "The Milkmaid", "The Procuress".
Vor mai fi expuse şi: "Girl with a Pearl Earring", o lucrarea emblematică a pictorului, precum şi "View of Delft", "The Little Street", "Woman Holding a Balance", "Woman in Blue Reading a Letter", "Woman With a Pearl Necklace", "Lady Writing with her Maid", "Woman With a Lute", "A Lady Seated at a Virginal".
Alte pânze vor călători mult mai mult, cum ar fi "Sint Praxedis", împrumutat de la Kufu Company Inc. din Tokyo.
În mod excepţional, colecţia Frick din New York a profitat de eveniment pentru a împrumuta Amsterdamului "The Girl Interrupted in Her Music", "The Officer and the Laughing Girl" şi "The Mistress and Maid". Luvru, la rândul său, împrumută "The Lacemaker".
Expoziţia este, de asemenea, o oportunitate pentru muzeul olandez de a efectua unele cercetări ştiinţifice în colaborare cu Mauritshuis din Haga şi Universitatea din Anvers. „Tehnica de a picta a lui Vermeer a avut întotdeauna ceva misterios. Cum a realizat acest miracol al luminii şi al culorii?” se întreabă Gregor JM Weber, şeful departamentului de arte plastice al Rijksmuseum şi co-curator al expoziţiei.
Daniel Arasse a considerat că Vermeer a construit în mod deliberat misterul în jurul picturilor sale. Într-una dintre cărţile sale le-a analizat structura şi conţinutul. Cum „scena interioară” devine pentru Vermeer o sferă rezervată şi inaccesibilă în chiar inima lumii private. O echipă de curatori, restauratori şi oameni de ştiinţă a studiat cele şapte picturi de Vermeer păstrate în Ţările de Jos. Cercetările lor au determinat mai multe informaţii despre viaţa personală a pictorului.