Pentru China și țările arabe acesta este începutul "unei noi ere". La sfârșitul vizitei sale în Arabia Saudită, Xi Jinping priveşte deja către viitor. Primit de regele Salman bin Abdulaziz și prințul moștenitor Mohammad bin Salman cu covorul roșu (sau mai degrabă violet) și salve de tun, în cele patru zile petrecute la Riad, președintele chinez a prezidat semnarea a 34 de acorduri comerciale pentru o valoare estimată de 29,62 miliarde de dolari: colaborarea – deja puternică în sectorul petrolului – va fi extinsă la surse regenerabile, IT, infrastructură și sectorul sănătății.
Printre acestea se remarcă acordul încheiat pentru un parteneriat strategic care armonizează strategia de dezvoltare a Arabiei Saudite "Vision 2030" și inițiativa chineză Belt and Road, precum și un memorandum cu Huawei privind cloud computing și crearea de soluții digitale pentru orașele saudite. În 2022, Arabia Saudită a fost principala destinație pentru investițiile chineze. Un aspect care nu trebuie ignorat, având în vedere tradiţionala preferință a Chinei pentru Asia de Sud-Est și Africa, o piață împovărată în ultimii ani de nivelul ridicat al datoriilor în rândul țărilor partenere.
Călătoria din Orientul Mijlociu - a treia în străinătate de la începutul pandemiei - demonstrează faptul că Xi vrea să revină să dicteze dinamicile globale. Lucru confirmat şi de participarea liderului la noile summit-uri cu cele șase țări membre ale Consiliului de Cooperare din Golf și cele 22 de națiuni ale Ligii Arabe. Interesul Chinei pentru zona MENA răspunde unor nevoi specifice: de a diversifica sursele de energie, de a găsi piețe mai sigure pentru investițiile sale și de a slăbi influența Statelor Unite în regiune.
Pe lângă faptul că este principalul partener comercial al Riadului, China este și cel mai mare importator mondial de țiței saudit, cu 1,77 milioane de barili pe zi, reprezentând 18% din achizițiile totale ale gigantului asiatic. Acordurile preliminare dintre Saudi Aramco și Shandong Energy Group vizează noi aprovizionări cu petrol, dar și cooperarea tehnologică în producția de hidrogen și stocarea CO2. Beijingul "salută rolul regatului ca susţinător al echilibrului și stabilității pe piețele petroliere globale și ca exportator major și de încredere de țiței", aşa cum se specifică într-o declarație comună publicată vineri.
Este o problemă energetică, dar nu numai. De fapt, este imposibil să nu se înțeleagă referirea la disputa dintre OPEC+ și Statele Unite privind reducerile producției de petrol. Interesul reînnoit al gigantului asiatic pentru livrările saudite este și mai remarcabil, având în vedere prețurile reduse la țițeiul care sosește din Rusia, ţară pe care China o consideră un partener strategic pentru a respinge presiunea Washingtonului în Indo-Pacific. Potrivit anunțului, Riadul ar putea să răspundă sprijinului lui Xi acceptând plăți în yuani în loc de dolari; moneda chineză fiind acum a cincea cea mai tranzacționată la nivel internațional.
Aici, securitatea energetică și geopolitica se unesc pentru a justifica atât bunăvoinţa gazdelor cât și entuziasmul oaspeților. Retragerea bruscă din Afganistan și noul "pivot to Asia" al lui Biden i-au alarmat pe aliații istorici din Orientul Mijlociu, din ce în ce mai convinși că "two is meglio che one". China nu este neapărat un substitut, dar poate servi la contrabalansarea retragerii SUA din anumite sectoare.
Tranzacțiile dintre Arabia Saudită și China au depășit anul trecut 87 de miliarde de dolari. Aproape de trei ori mai mult decât cele dintre Regat şi Statele Unite. Și, deși Washingtonul este principalul partener în vânzările de arme, cu aproape 18 miliarde de livrări din 2003 până în 2021, China îl ajunge din urmă, garantând hardware-ul pe care statele ezită să-l cedeze: recent, Beijingul a vândut Riadului drone armate pentru 4 miliarde de dolari. Ca să ne facem o idee, între 2003 și 2021, exporturile de material de război au rămas sub 245 de milioane de dolari. Deși nu se cunosc noi acorduri în acest sens, agenția de presă saudită vorbește despre "coordonare în domeniul apărării", invocând lupta împotriva terorismului și viziunea comună privind războaiele din Yemen și Ucraina.
Potrivit comunicatului comun difuzat sâmbătă, cele două țări "vor continua să susțină cu fermitate interesele fundamentale reciproce, să se sprijine una pe alta în menținerea suveranității și integrității teritoriale și să depună eforturi comune pentru a susține principiul neamestecului în treburile interne ale statelor, regulile dreptului internațional și principiile fundamentale ale relațiilor internaționale". Un limbaj similar a fost adoptat la sfârșitul summit-ului cu țările Ligii Arabe, cu referire explicită la relațiile cu Taiwanul și la problema palestiniană.
Sinergiei economice îi corespunde o aliniere politică și ideologică din ce în ce mai clară. 17 țări arabe și-au exprimat sprijinul pentru Inițiativa pentru Dezvoltare Globală (GDI), un cadru lansat anul trecut de Beijing care promite "dezvoltare globală durabilă" dar și "parteneriate globale mai egale și mai echilibrate" și "promovarea drepturilor omului prin Dezvoltare". Deci nu mai este vorba doar de creștere economică și bunăstare. În special atunci când interacționează cu sudul global, China își propune să promoveze noi valori și o reformă a ordinii mondiale. În Arabia Saudită sparge o ușă care este deja deschisă.
Bin Salman a lăudat eforturile Chinei în lupta împotriva extremismului. Un răspuns voalat la criticile occidentale privind presupusele încălcări grave ale drepturilor omului în Xinjiang, regiunea chineză în care trăiesc multe minorități musulmane. Uciderea jurnalistului Jamal Khashoggi face ca prințul moștenitor să nu fie tocmai o sursă autorizată. Dar faptul că aprobarea soseşte chiar din leagănul islamului este un indiciu important. În ziarul Al Ryiadh, Xi a numit lumea arabă o "forță cheie în susținerea echității și justiției internaționale". Echitate și dreptate "cu caracteristici sino-saudite".
Fostul secretar de Stat american Mike Pompeo a criticat politicile Administraţiei de la Washington. "Atunci când nu eşti partener cu prietenii şi aliaţii, ci îi ofensezi, atunci când pur şi simplu nu faci nimic pentru respingerea unor adversari precum Xi Jinping, vei observa exact acest comportament riscant", a declarat Mike Pompeo.
Fostul secretar de Stat declară că Administraţia Donald Trump a considerat Partidul Comunist Chinez drept "cea mai mare ameninţare singulară" la adresa Statelor Unite, în timp ce Administraţia Joseph Biden a adoptat "o atitudine blândă" faţă de China. Pompeo a notat că preşedintele Biden s-a angajat să considere Arabia Saudită un "stat paria" din cauza abuzurilor în materie de drepturile omului, mai ales după cazul asasinării jurnalistului disident Jamal Khashoggi.
"Atunci când faci astfel de lucruri, afectezi întregul popor american. Iar ceea ce am văzut săptămâna aceasta în regatul saudit este un rezultat direct al unei politici americane greşite", a subliniat Mike Pompeo.
John Kirby, purtătorul de cuvânt al Consiliului prezidenţial pentru Securitate Naţională de la Washington, a afirmat miercuri că, "în mod categoric, nu este o surpriză că preşedintele Xi Jinping efectuează vizite în lume", subliniind însă că politica SUA în Orientul Mijlociu nu se va modifica. "Suntem atenţi la acţiunile Chinei de intensificare a influenţei în lume", a subliniat Kirby.
China are o serie de dispute politice şi comerciale cu Statele Unite. De asemenea, în ultimele luni au apărut dispute intense între Washington şi Riyad, pe fondul deciziei grupului OPEC+ de reducere a volumului producţiei de petrol. Arabia Saudită este aliat de multe decenii cu Statele Unite, dar în ultimii ani a exprimat nemulţumiri privind ceea ce consideră a fi reducerea prezenţei militare americane în Orientul Mijlociu, mai ales pe fondul ameninţărilor generate de Iran şi de grupurile militante proiraniene din Yemen.