"Îşi merită greutatea în aur": excrementele de balenă au un rol important pentru fitoplancton şi aduc, de departe, o contribuţie - infimă - împotriva schimbărilor climatice, arată un nou studiu norvegian, relatează joi AFP, informează Agerpres.
Pentru prima dată, cercetătorii de la Institutul norvegian de cercetări marine au analizat concentraţia de nutrienţi din excrementele de balenă înainte ca acestea să se dizolve în apa de mare. "Poate suna dezgustător, dar pentru ecosistem îşi merită greutatea în aur", a declarat Institutul norvegian de cercetări marine într-un comunicat publicat joi. "Ideea este pur şi simplu că aceste excremente fertilizează oceanele la fel cum fac vacile şi oile pe uscat", se arată în studiu.
Cercetătorii au analizat aşadar fecalele balenelor comune ce au fost vânate cu harpoane de pe baleniere, Norvegia fiind una dintre puţinele ţări din lume care a autorizat vânătoarea comercială a acestor cetacee.
10 tone de fosfor şi şapte tone de azot
Cele aproximativ 15.000 de balene care migrează în fiecare vară în arhipelagul norvegian Svalbard, în Arctica, eliberează zilnic aproximativ 600 de tone de excremente la suprafaţa apei, cu o rată de aproximativ 40 kg per animal. Aceste dejecţii zilnice eliberează, conform studiului, aproximativ 10 tone de fosfor şi şapte tone de azot, nutrienţi esenţiali pentru creşterea fitoplanctonului, alge microscopice care, prin fotosinteză, absorb dioxidul de carbon pentru a-l transforma în oxigen.
Urina este foarte bogată în azot
Oamenii de ştiinţă au concluzionat că excrementele de balene contribuie cu 0,2 până la 4% din producţia primară zilnică (de fitoplancton) în regiunea Svalbard.
"Adevărata contribuţie a balenelor este fără îndoială mai mare, deoarece aceste estimări nu includ urina, care este foarte bogată în azot", a declarat şeful echipei de cercetare, Kjell Gundersen.
Cu toate acestea, fiecare balenă comună - un animal care cântăreşte 40-50 de tone la vârsta adultă şi care se hrăneşte prin filtrare şi înghiţirea unor cantităţi mari de apă - eliberează "câteva sute de litri de urină" pe zi.
Cercetările în acest domeniu continuă. "Dacă sunt mai puţine balene, există riscul ca suprafaţa oceanelor să fie mai puţin fertilizată", a argumentat Gundersen.
"Cu toate acestea, o producţie crescută de fitoplancton înseamnă mai mult CO2 absorbit". Şi, prin urmare, o fracţiune infinitezimală a încălzirii globale mai puţin.A