Tradiţionalul bal de Lăsata Secului, dinaintea intrării în Postul Paştelui Catolic, cel mai vesel şi colorat festival din Harghita, în care se înmormântează simbolic iarna şi sunt alungate spiritele rele, a avut loc, sâmbătă, la Miercurea-Ciuc, participarea fiind una numeroasă.
Grupurile folclorice din localităţile Plăieşii de Jos, Ocna de Jos, Sânsimion, Bârzava, Ciceu, Sândominic, Sâncrăieni, Vlăhiţa, Remetea, Armăşeni, Ditrău şi Lăzarea s-au adunat de dimineaţă în apropierea bisericii franciscane de la Şumuleu Ciuc, iar organizatorii au dat startul distracţiei, într-o zi în care oamenii spun că este permis aproape orice.
Participanţii au purtat costumaţii diverse, unele hazlii, altele care se doreau înfricoşătoare, fiind ridiculizate viciile omeneşti şi proastele obiceiuri, la care trebuie să se renunţe la intrarea în post, dar şi evenimentele actuale, de la nivel local sau naţional.
Nu au lipsit, la fel ca în fiecare an, "medici" care primesc şpagă şi care îşi tratează pacienţii cu...bomboane, prinţi ştirbi şi urâţi, însoţiţi de bătrâne machiate strident, poliţişti care închideau ochii la fărădelegi, ''preoţi'' cu urme de ruj pe faţă, care binecuvântau enoriaşii cu palincă sau zeamă de varză.
De altfel, la acest bal se râde mult, cu precădere de politicieni, iar rolurile sunt inversate şi se poartă haine care sunt permise doar în acea zi.
Denes Istvan este un domn din Armăşeni, care mărturiseşte că "de 30 de ani practică meseria de medic la balurile de farsang" şi promite că vindecă pe oricine cu...umor, pentru că ''umorul este cel mai bun medicament'', iar pastilele, sub forma unor bomboane colorate, sunt administrate doar celor care sunt sănătoşi şi au nevoie să se îndulcească puţin.
Aleşii locali, care sunt ridiculizaţi cel mai mult, consideră că, în acest fel, pot să afle problemele comunităţii şi recunosc că este o zi în care supărarea nu este permisă.
Antal Imre, conducătorul ansamblului folcloric din Cioboteni, spune că acest obicei are rolul de a apropia oamenii, de a întări spiritul comunitar, având legătură "atât cu strămoşii, cât şi cu lumea în care trăim".
După ce balul de fărşang (farsang, în limba maghiară - n.r.) a fost declarat deschis, grupurile folclorice au mers pe străzile din oraş, dar şi în zonele rurale învecinate, şi au interpretat scenete care au legătură cu tradiţiile de "înmormântare" a iernii, specifice localităţii din care au sosit, în care au ironizat păcatele omeneşti, atmosfera fiind întreţinută de grupuri de muzicieni.
Chiar dacă a plouat mai tot timpul, nimeni nu a fost supărat, s-a dansat şi s-a cântat, s-au spus multe glume şi oamenii s-au bucurat împreună.
Participanţii au considerat că vremea a fost chiar prielnică, pentru că au fost ani în care balul de fărşang se ţinea pe viscol sau la temperaturi foarte scăzute.
Primarul din Miercurea-Ciuc, Korodi Attila, gazda evenimentului, a punctat faptul că e o zi în care energiile negative trebuie să fie îndepărtate, pentru a face loc liniştii cu care să se intre în Postul Paştelui.
"Până la urmă, Miercurea-Ciuc poate să îmbine noul, modernul, cu tradiţiile şi nu este uşor de făcut. Din fericire, avem zone în oraş în care comunităţile şi-au păstrat tradiţiile de acum 50-100 ani şi pentru că aceste comunităţi îşi păstrează şi tradiţiile de Lăsata Secului, după 14 ani s-a întors festivalul la Miercurea-Ciuc. (...) Până la urmă, astăzi e o zi a nebuniei şi a veseliei. Este ziua în care toţi râd de noi, de primari, de preşedinţi de composesorate, de preoţi, de episcopi, dar până la urmă şi vremea râde de ei astăzi. (...) E bine, însă, ca să iasă toate energiile negative, să scăpăm de rău şi ca să intrăm în Postul mare cu linişte", a declarat primarul din Miercurea-Ciuc.
La fel ca în fiecare an, au fost prezenţi la bal şi "oamenii cu cenuşa", bărbaţi care poartă săculeţi cu cenuşă, pe care îi îndreaptă spre trecători, şi care au o mare semnificaţie, întrucât în acest fel se exprimă păreri de rău şi "se pune cenuşă în cap", dar care se referă şi la "miercurea cenuşii", atunci când începe Postul Paştelui Catolic.
Mai mulţi tineri au pocnit din bice, au bătut din tobe şi au folosit fluiere pentru a produce zgomot cât mai mare şi a alunga spiritele rele, iar unii "drăcuşori" au pedepsit trecătorii, prinzându-i cu nişte foarfece mari de lemn.
Directoarea Centrului Cultural Judeţean Harghita, Ferencz Angela, a declarat pentru AGERPRES că este vorba de o tradiţie foarte veche, "care vine din antichitate" şi care a fost păstrată şi în comunităţile din zonă. Ea a explicat că, odată cu "înmormântarea fărşangului", se încheie perioada balurilor, a veseliei, a băutului excesiv şi se alungă spiritele rele.
"Cu zgomotul, cu muzica, cu înmormântarea simbolică a unei figuri simbolice, zicem adio răutăţii, perioadei întunecată şi aşteptăm şi primăvara şi un viitor mai bun. (...) Cred că umorul specific, care ne permite să intrăm în alte roluri şi să parodiem diferitele figuri publice, (...) ne dă sentimentul că toată lumea este egală şi cred că asta este foarte important din punct de vedere al societăţii, că putem să ne simţim egali, că putem să spunem adevăruri în faţă, dar şi să parodiem, să ne spunem opiniile şi cred că şi asta este o sursă importantă de umor", a explicat Ferencz Angela.
După ce şi-au prezentat scenetele specifice de înmormântare a iernii, grupurile folclorice au primit din partea localnicilor bucate tradiţionale acestei sărbători, cum ar fi cartofi fierţi cu brânză, pâine cu untură, cârnaţi, gogoşi, prăjituri, dar şi ceai, vin fiert şi pălincă.
În cursul după-amiezii, are loc ritualul final de înmormântare a iernii, în fapt arderea unor păpuşi de paie, care întruchipează iarna, păcatele omeneşti şi spiritele rele.
Etnografii sunt de părere că "fărşangul" este un obicei care datează de pe vremea păgânilor, dar în spaţiul lingvistic maghiar a intrat abia în Evul Mediu. Măştile specifice purtate de grupurile tradiţionale, ritualurile magice şi simbolice au ca scop alungarea iernii şi reînnoirea spiritului.
Balul de fărşang se ţinea pe ascuns şi în timpul dictaturii comuniste, chiar dacă fusese interzis, el fiind organizat cu precădere în biserici sau clădiri ale bisericilor, Gyorgy Laszlo, directorul Casei de Cultură din Vlăhiţa, explicând că "acolo nu prea intra comunismul, pentru că le era frică de preoţi şi de oameni care credeau în Dumnezeu".
Tradiţia spune că, după acest carnaval, spiritul primăverii va renaşte, iar oamenii vor intra în Postul Paştelui mai curaţi.
Primul bal de fărşang la nivel de judeţ a avut loc în urmă cu 31 de ani, în municipiul Miercurea-Ciuc, iar de atunci numărul grupurilor folclorice participante a crescut şi evenimentul este găzduit în fiecare an de alt grup şi de comunitatea din care provine.