Europarlamentarul PNL Dan Motreanu anunţă că plăcinta dobrogeană urmează să fie recunoscută la nivelul UE ca produs românesc cu indicaţie geografică protejată.
”Plăcinta Dobrogeană urmează să fie recunoscută la nivelul UE ca produs românesc cu indicaţie geografică protejată (IGP). Acordul a fost realizat în urma negocierilor dintre România şi Bulgaria, în dialog cu Direcţia Generală pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DG Agri) din cadrul Comisiei Europene (CE)”, anunţă eurodeputatul pe Facebook, relatează News.ro.
Potrivit acestuia, ”Bulgaria va avea dreptul de a folosi denumirea doar la nivel local, în regiunea de la sudul judeţului Constanţa, fără recunoaştere IGP. Acordul a fost realizat după doi ani de opoziţie din partea Bulgariei, care a invocat istoria comună a regiunii Dobrogea”. ”Zece produse alimentare româneşti sunt înregistrate în sistemele de calitate europene. Dintre acestea, nouă produse alimentare româneşti sunt înscrise în Registrul european al produselor alimentare cu indicaţie geografică protejată (IGP): Telemeaua de Sibiu, Cârnaţii de Pleşcoi, Scrumbia de Dunăre afumată, Novacul afumat din Ţara Bârsei, Salamul de Sibiu, Magiunul de prune de Topoloveni, Caşcavalul de Săveni, Salata cu icre de ştiucă de Tulcea, Salata tradiţională cu icre de crap. Un produs deţine denumire de origine protejată (DOP) - Telemeaua de Ibăneşti”, mai spune Motreanu.
„Dobrogeana e a noastră”
„Dobrogeana e a noastră! Am câștigat în fața Bulgariei recunoașterea europeană cu Indicație Geografică Protejată (IGP) a ”, scrie pe Facebook Nicu Ștefănuță, relatează Mediafax.
Europarlamentarul amintește că România are recunoscute, până în prezent, 9 produse cu IGP, respectiv telemeaua de Sibiu, salamul de Sibiu, cârnații de Pleșcoi, scrumbia de Dunăre afumată, magiunul de Topoloveni, cașcavalul de Săveni, salata cu icre de știucă de Tulcea, pită de Pecica și novac afumat din Țara Bârsei, dar și un produs care deține denumire de origine protejată (DOP) – Telemeaua de Ibănești.
„Mă ocup, din partea Renew Europe, de și sprijin înregistrarea în IGP, nu doar a produselor alimentare, ci și a celor care aparțin meșteșugului tradițional și artelor populare românești. M-am asigurat că toți pașii ce trebuie făcuți la nivelul UE nu sunt prea dificili pentru IMM-uri. Cu alte cuvinte, mai puțină birocrație. România are unele dintre cele mai valoroase indicații geografice din UE și ar fi păcat să nu profităm de acest lucru pentru a accesa piața internațională. Produsele astea sunt simboluri ale identității noastre europene”, încheie Ștefănuță.