Constantin Mitulețu-Buică, fostul președinte al Autorității Electorale Permanente (AEP), a rămas în structura de coducere a instituției, după o manevră deja brevetată. După ce în ianuarie și-a anunțat demisia din funcția de președinte al AEP, la două zile după ce a fost reclamat la Parchetul General de către Agenția Națională de Integritate (ANI), a rămas de fapt în structura de conducere a instituției, în urma unei decizii a premierului Nicolae Ciucă, care l-a numit secretar general.
Și asta cu toate că motivele care l-au făcut incompatibil pentru funcția de președinte l-ar fi făcut incompatibil și pentru cea de secretar general.
Agenția Națională de Integritate a anunțat în ianuarie că a sesizat Parchetul Înaltei Curți de Casație și Justiție cu privire la existența indiciilor referitoare la săvârșirea de către Mitulețu-Buică a infracţiunii de „folosire a funcției pentru favorizarea unor persoane”.
Conform ANI, în calitate de președinte al Autorității Electorale, „a emis, aprobat și semnat nouă acte materiale prin care s-a obținut un folos patrimonial pentru cumnata acestuia, care a fost încadrată la cabinetul vicepreședintelui Autorității Electorale Permanente pe funcția de consilier”.
În locul său, la conducerea AEP a fost propus Toni Greblă, cu susținerea PSD, existând un acord pentru numirea sa în coaliția de guvernare. Însă toate aceste mișcări au adus o problemă în ceea ce privește balanța puterii. PNL ar putea cu greu accepta, chiar dacă nu îi contestă profesionalismul lui Toni Greblă, un om propus de PSD în fruntea AEP, dar și un cercetat penal în funcția de secretar general.
Evident, miza este una considerabilă, AEP fiind poate instituția cea mai importantă în 2024, anul cu cele mai multe alegeri.