Izolat de Occident și zdruncinat militar de Kiev, președintele rus contează mai mult ca niciodată pe „prietenul” său chinez. Deși liderul de la Beijing se arată atașat de această relație, are grijă să nu adopte o poziție clară față de războiul din Ucraina
Vizita oficială de trei zile pe care președintele chinez Xi Jinping o începe luni, 20 martie, la Moscova, este esențială pentru Vladimir Putin. Izolat geopolitic de Occident, sancționat de americani și europeni și împovărat pe frontul militar ucrainean, președintele rus contează mai mult ca niciodată pe Asia, în special pe principalul său „prieten”, omologul său chinez, relatează Le Monde preluat de Rador.
În ajunul vizitei lui Xi Jinping, Vladimir Putin a lăudat relațiile ruso-chineze, aflate „la apogeul” istoriei lor. Într-un articol scris pentru cotidianul Rénmín Rìbào, organul oficial al Partidului Comunist Chinez, și preluat de Kremlin, liderul rus dă asigurări că legăturile dintre Moscova și Beijing au o calitate „superioară celei a uniunilor politice și militare din epoca Războiului Rece”. „Dialogul nostru politic este sincer la maximum, în timp ce cooperarea noastră strategică a devenit exhaustivă. Relația cu China este piatra de temelie a stabilității regionale și globale astăzi. Ea stimulează creșterea economică și servește drept garant al unei agende pozitive în afacerile internaționale”, subliniază Vladimir Putin, care subliniază că „este bucuros să primească la Kremlin un vechi prieten, cu care relațiile sunt cele mai calde”.
La finalul textului, el „mulțumește” Chinei pentru „atitudinea echilibrată” față de „criza ucraineană”. El susține că vrea să orezolve prin mijloace „politice” și „diplomatice” și dă vina pe Occident pentru eșecul negocierilor purtate până în aprilie 2022.
Cei doi președinți, care vor avea o primă întâlnire față în față luni, urmează să semneze o declarație comună. Vizita este cu atât mai importantă pentru Vladimir Putin cu cât Curtea Penală Internațională (CPI) tocmai a emis un mandat de arestare împotriva lui, acuzându-l de crime de război pentru „deportarea ilegală” a copiilor ucraineni. Informații complet ignorate de mass-media chineză.
Ca răspuns la această condamnare, dar și ca o provocare pentru Occident, șeful Kremlinului a mers duminică, 19 martie, la Mariupol, oraș emblematic al conflictului din Ucraina. Orașul-port a fost asediat și bombardat timp de lungi săptămâni de către forțele ruse la începutul „operațiunii militare speciale” a Kremlinului și a capitulat în cele din urmă în mai 2022. Această vizită surpriză, prima călătorie a lui Vladimir Putin într-o zonă cucerită de Moscova, este înainte de toate un simbol care să reamintească nu numai europenilor și americanilor, ci și chinezilor determinarea Kremlinului.
Beijingul nu a condamnat și nici nu a susținut în mod explicit ofensiva rusă și, de mai multe ori, Xi Jinping a fost ambiguu, exprimându-și, în septembrie 2022, „preocupările” legate de aceasta.
Aceeași ură față de Statele Unite
La rândul său, Moscova a salutat cu entuziasm temperat „propunerea chineză pentru o reglementare politică a crizei ucrainene”, publicată la 24 februarie. Un set de măsuri foarte vagi, dar care insistau pe respectarea suveranității și a integrității teritoriale.
Vladimir Putin și Xi Jinping, care împărtășesc aceeași ură față de Statele Unite, ambii prezentându-se ca o contrapondere la influența occidentală, s-au întâlnit de aproximativ patruzeci de ori până acum.
În timpul tradiționalei sale conferințe de presă de la sfârșitul anului din decembrie 2021, Vladimir Putin a vorbit despre „vibrațiile personale” în relația sa cu Xi Jinping. Și, în februarie 2022, chiar înainte de lansarea „operațiunii sale militare speciale” în Ucraina, el a călătorit la Beijing pentru a semna o lungă declarație comună de peste 5.000 de cuvinte și a declara „o prietenie fără granițe”.
În confruntarea sa cu Occidentul, relația cu Xi Jinping a devenit crucială pentru Vladimir Putin: sprijin politic, piață pentru hidrocarburi, sursă de finanțare... Cincizeci de miliarde de metri cubi de gaz rusesc, până acum destinat țărilor occidentale, ar urma să fie vândut către China.
Dar, în mediile de afaceri, vechea neîncredere dintre cele două țări, moștenită din anii comunismului, rămâne prezentă. Dincolo de proiectele energetice, apropierile economice nu sunt de fapt atât de numeroase. Și, undeva în spate, oamenii de afaceri ruși își dau ochii peste cap: la capitolul afaceri îi preferă pe europeni.
Din punct de vedere diplomatic, capacitatea Rusiei de a rezista în această perioadă dificilă depinde foarte mult de China. Cu toate acestea, până acum nu pare că Beijingul ar fi livrat direct arme Moscovei și nici nu a exportat masiv acolo piese de schimb sau semiconductori (care fac obiectul sancțiunilor occidentale). Aceasta este o adevărată bătaie de cap pentru industria rusă, civilă și militară, pentru că, de facto, companiile chineze respectă sancțiunile occidentale. În cercurile apropiate Kremlinului, există speranțe pentru un acord privind livrările de arme chineze, potențial în schimbul transferului de tehnologii nucleare rusești, de care Beijingul are nevoie pentru a-și dezvolta infrastructura civilă. Dar va dori China să riște să se expună la sancțiuni occidentale dacă își susține aliatul rus?
Fără livrări de arme
În ultimele zile, Ministerul chinez de Externe a explicat că vizita lui Xi Jinping are trei dimensiuni: „prietenie, cooperare, pace”. Ordinea este importantă. Ucraina vine după relația bilaterală ruso-chineză. Este ceea ce reiese și dintr-un articol semnat de președintele chinez, publicat luni, 20 martie, în presa rusă și tradus de agenția oficială de presă New China. „Escaladarea generală a crizei ucrainene din ultimul an” - un calificativ care exonerează Rusia - nu este abordată decât la sfârșitul textului. Xi Jinping reamintește „poziția obiectivă și imparțială” a Chinei și propunerile acesteia, în special cele privind respectarea principiilor Cartei Națiunilor Unite. Dar nici „suveranitatea” și nici „integritatea teritorială” nu apar în text.
Cotidianul naționalist chinez Global Times este mai direct în ediția sa de luni. „Cele două părți /Moscova și Kiev/ nu vorbesc între ele, nu pentru că așteaptă un mediator, ci pentru că Ucraina refuză să înceapă discuțiile înainte ca Rusia să fie înfrântă”, a spus ziarul, citându-l pe Alexander Lukin, un expert rus.
Ministrul chinez de externe Qin Gang a avut vineri o convorbire telefonică cu omologul său ucrainean Dmitro Kuleba, dar nu este clar dacă Xi Jinping se va întâlni cu președintele Volodimir Zelenski după vizita sa la Moscova.
Evoluția acestei „crize” îl îngrijorează fără îndoială pe Xi Jinping, dar nu suficient pentru a afecta relația bilaterală. Aceasta îndeplinește, potrivit lui Xi Jinping, un triplu criteriu: „fără alianță, fără confruntare și fără a viza o parte terță”. Un criteriu prea puțin luat în considerare în Occident, dar asupra căruia insistă toți experții chinezi în Kremlin în ultimele săptămâni pentru a explica că Beijingul nu va livra arme vecinului și prietenului său.
Rămâne o umbră de îndoială
Xi Jinping este mai ambiguu. „Trebuie să își cunoști prietenii”, a scris el, într-o aluzie nu la Ucraina, ci la lupta împotriva Covid-19. „Fiecare parte urmărește o politică externă independentă”, a spus el. Pentru Xi, această a noua călătorie în Rusia va fi înainte de toate o oportunitate de a consolida și mai mult relația bilaterală, „de a o face mai matură și mai rezistentă”. „Aștept cu nerăbdare să lucrez cu președintele Putin pentru a adopta împreună o nouă viziune, un nou plan și noi măsuri pentru creșterea parteneriatului strategic cuprinzător China-Rusia”, a scris el.
Oficial, parteneriatul dintre cele două țări pare așadar să fie într-o formă bună. Cu toate acestea, o umbră de îndoială rămâne. Feng Yujun, directorul Centrului de Studii Ruse și Central-Europene de la Universitatea Fudan (Shanghai), și-a luat recent libertatea de a publica un articol extrem de critic despre Putin. „Direcția conservatoare a Rusiei este (…) repudierea neoliberalismului occidental prin construirea unei narațiuni care opune stabilitate haosului și care urmărește să legitimeze o întoarcere la tradiție. Acest lucru demonstrează că acum conservatorismului rus îi lipsește un nucleu endogen și bine definit din punct de vedere politic. Este mai mult o poziționare, o bulă discursivă și un plic gol. Acest lucru este evident mai ales în diplomația conservatoare a Rusiei”, se aventurează autorul, care, de altfel, face o lungă digresiune asupra influenței conservatorismului rus asupra dreptei franceze.
Joi, 16 martie, China Daily a publicat un elogiu lung de cinci pagini dedicat activității lui Xi Jinping din ultimii zece ani. Textul nu menționează nici Rusia, nici pe Vladimir Putin.