Ucraina va avea nevoie de și mai multă muniție, iar UE ar trebui să înceapă deja să lucreze la a 11-a rundă de sancțiuni contra Rusiei, au afirmat statele UE cele mai belicoase.
„Pentru a putea începe ofensiva Ucraina are nevoie de peste 1 milion de obuze pe an. Acesta ar fi un prim pas bun, dar nu e suficient”, a declarat luni la Bruxelles ministrul estonian de externe Urmas Reinsalu.
Declarația lui survine după ce miniștrii de externe și ai apărării ai UE au convenit să-i livreze Ucrainei 1 milion de obuze de 155 milimetri în decursul următoarelor 12 luni, jumătate din stocuri deja existente și cealaltă jumătate cumpărate dintr-un fond comun de 8 miliarde de euro denumit Instrumentul European pentru Pace (EPF).
Estonia e cea care a propus înființarea EPF pentru achiziția de muniție, în urmă cu câteva săptămâni.
Instituția țării care se ocupă cu achizițiile militare, Centrul Estonian pentru Investiții în Apărare, a fost însărcinat și cu înzestrarea armatei Moldovei cu echipamente europene noi în valoare de 40 de milioane de euro.
Același Centru se ocupă în premieră și cu studii juridice menite a determina cum pot confisca statele UE fondurile rusești poprite pentru a le folosi la reconstrucția Ucrainei după război.
Reinsalu nu s-a oprit însă luni, afirmând că UE ar trebui să se apuce de lucru și la următoarea rundă de sancțiuni.
Acestea ar trebui să cuprindă și mai mulți oligarhi ruși, precum și „sancțiuni secundare” vizându-i pe indivizii care ajută Kremlinul să ocolească sancțiunile UE deja existente.
Ar trebui să includă și mai multe rude ale rușilor influenți, a declarat și ministrul finlandez de externe Pekka Haavisto.
Noile sancțiuni ar trebui să-i includă și pe oligarhii moldoveni care ajută Rusia să destabilizeze o țară candidată la UE, au mai propus Estonia, Franța și România.
Ar trebui să includă și compania nucleară rusă Rosatom, a completat Lituania.
Sancțiunile referitoare la Rosatom îi pot include pe membrii consiliului de conducere și se pot limita doar la contractele viitoare, afirmă lituanianul Gabrielius Landsbergis, pentru ca Rosatom să-și poată onora contractele deja încheiate cu Bulgaria și Ungaria.
Acordul privind achiziția de muniție a survenit după ce ministrul ucrainean de externe Dmitro Kuleba a intervenit prin videoconferință la reuniunea de luni.
„Uitați, avem nevoie de muniție și avem nevoie de ea acum”, afirmă șeful diplomației UE, Josep Borrell, că ar fi spus Kuleba.
Conform estimării UE, Rusia folosește în prezent 50.000 de proiectile pe zi, în vreme ce Ucraina doar 7.000, din cauza stocurilor insuficiente.
Pentru a-i respinge pe ruși, ucrainenii ar trebui să folosească în jur de 350.000 de proiectile pe lună, estimează UE.
Prima tranșă de livrări din UE va proveni din stocuri europene deja existente, deși Austria, Irlanda și Malta nu vor participa, din cauza neutralității lor.
În paralel, cam 20 de capitale UE s-au angajat să cumpere muniție în comun și prin intermediul Agenției Europene de Apărare (EDA), transformând această instituție care funcționa mai degrabă ca un grup de reflecție într-o entitate executivă.
„Acest lucru va așeza EDA pe orbită”, a declarat Borell.
Decizia de luni urmează a fi consfințită printr-o declarație a liderilor UE la un Consiliu European de săptămâna aceasta.
„Consiliul European salută acordul din consiliu [consiliul de miniștri al UE - n.trad.] pentru facilitarea furnizării imediate de muniție către Ucraina”, vor afirma liderii, conform unui proiect de concluzii datat 20 martie.
„UE rămâne angajată în privința menținerii și accentuării presiunii colective asupra Rusiei, inclusiv prin posibile noi măsuri restrictive”, se mai precizează în document.
Europa va continua să-i asigure Ucrainei ajutor financiar și militar „atât timp cât va fi necesar”, mai prevede acesta.