Cercetătorii din Rusia au dezvăluit recent descoperirea unei specii necunoscute până acum de bizon, datând de acum aproximativ 8.000 de ani. Rămășițele mumificate sunt extrem de bine conservate, sugerând posibilitatea clonării animalului dispărut, deși există opinii diferite în acest sens.
Creatura mumificată, care aparține unei specii necunoscute de bizoni dispăruți, a fost descoperită în localitatea Khaastaakh din regiunea Verkhoyansk din Rusia în vara anului 2022 și donată Laboratorului Muzeului Mamutului de la Universitatea Federală de Nord-Est (NEFU) din Yakutsk.
Investigațiile preliminare au arătat că bizonul avea între 1 și 2 ani când a murit. Oamenii de știință nu știu deocamdată când a trăit bizonul, dar exemplare similare găsite în 2009 și 2010 datează de acum 8.000-9.000 de ani, au scris cercetătorii NEFU într-un comunicat.
În timpul necropsiei, cercetătorii au prelevat mostre de lână, piele, oase, mușchi, grăsime și coarne ale bizonului, precum și au îndepărtat complet creierul animalului. Țesuturile sunt atât de bine conservate încât există speranța că ar putea fi folosite pentru a readuce la viață specia dispărută.
„Lucrăm cu o descoperire unică, care ar putea fi clonată în viitor”, a declarat Hwang Woo Suk, un fost expert în clonare și colaborator al NEFU, într-un comunicat.
Cercetătorii vor să se întoarcă în locul unde a fost găsit bizonul
Aici vor căuta alte specimene care i-ar putea ajuta să reînvie această specie pierdută. Cu toate acestea, nu toată lumea este convinsă că bizonii antici pot fi clonați.
„Din punctul meu de vedere, nu va fi posibil să clonăm animale dispărute din astfel de țesuturi”, a declarat într-un e-mail pentru Live Science Love Dalén, un paleogenetician de la Universitatea Stockholm din Suedia, care nu a fost implicat în necropsie. Deși țesuturile sunt excepțional de bine conservate, ADN-ul din ele este probabil prea degradat pentru a fi clonat, a adăugat el.
„Pentru a fi posibilă clonarea, trebuie să se găsească cromozomi intacți, dar ceea ce vedem chiar și în cele mai bune specimene este că fiecare cromozom este fragmentat în milioane de bucăți”, a spus Dalén. „Din punctul meu de vedere, este mai probabil să dai cu banul și să iasă cap de o mie de ori la rând decât să găsești un cromozom intact dintr-un specimen vechi de mii de ani.” (Cromozomii sunt structuri sub formă de fir alcătuite din ADN care se găsesc în nucleul unei celule).
Cu toate acestea, ar putea fi posibilă secvențierea majorității genomului bizonului, care ar putea fi combinat cu ADN-ul de la alte specimene ale speciei dispărute, precum și de la bizonii vii, pentru a reînvia în cele din urmă animalul dispărut, a declarat Dalén. ,,Acest lucru ar fi în continuare extrem de dificil, dar probabilitatea de succes este cu multe ordine de mărime mai mare” decât clonarea directă a specimenului, a adăugat el.
Oamenii de știință de la NEFU au disecat recent un urs mumificat dezgropat pe o insulă îndepărtată din Rusia, despre care au crezut că aparține unei specii dispărute de urs de peșteră datând de acum 22.000 de ani, scrie gadgetreport.ro.