Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc -IICCMER- arată într-o adresă trimisă către Ministerului Justiţiei că în noua lege penală s- a modificat definiţia genocidului, astfel că ”noua reglementare este mai restrictivă şi atrage dificultăţi majore în ceea ce priveşte atragerea răspunderii penale a celor care au ucis sute de deţinuţi politici”. Mai exact, în noul Cod penal la articolul privind genocidul nu mai sunt incriminate faptele îndreptate împotriva oricărui tip de colectivităţi, ci doar cele îndreptate împotriva ”grupurilor naţionale, etnice, rasiale şi religioase”.
IICCMER a atras atenţia Ministerului Justiţiei că noile prevederi pun în pericol investigarea dosarelor torţionarilor Alexandru Vişinescu şi Ioan Ficior.
În adresa către Ministerul Justiţiei, IICCMER solicită modificarea Noului Cod Penal mai precis a articolului care defineşte infracţiunea de genocid. Specialiştii IICCMER spun că în Noul Cod Penal genocidul a fost redefinit şi că aşa cum arată el ”ar atrage posibila blocare a ultimei şanse ca Alexandru Vişinescu şi Ioan Ficior, precum şi alte zeci de persoane ale căror fapte sunt investigate în prezent de IICCMER să rămână nepedepsite”
Şi în cazul indicat de IICCMER, ca şi în cazul articolelor din noul Cod indicate de DNA, DIICOT şi Curtea Supremă dacă legea nu este modificată până la intrarea ei în vigoare atunci adică pe 1 februarie orice modificare ulterioară devine inutilă. Judecătorii şi procurorii vor fi obligaţi să ţină seama principiul legii mai favorabile în cazul nostru de definiţia genocidului din Noul Cod Penal nemodificat.
Argumentele IICCMER pentru modificarea Noului Cod Penal:
Actele premergătoare efectuate de organele de urmărire penală au confirmat cele sesizate de IICCMER şi, astfel cum se arată în comunicatele de presă transmise de Ministerul Public la data de 03.09.2013, respectiv 24.10.2013, încadrarea faptelor celor doi învinuiţi în infracţiune de genocid a fost posibilă datorită existenţei termenului de „colectivitate” în textul art. 357 Cod Penal. Practic, organele de urmărire penală au considerat în mod corect că prin plasarea conjuncţiei „sau” între termenii de colectivitate şi grup, adjectivele enumerate în continuare indică numai însuşirile substantivului grup. Astfel, colectivitatea ce alcătuieşte subiectul pasiv al infracţiunii de genocid nu trebuie să îndeplinească condiţiile suplimentare de a fi naţională, etnică, rasială, sau religioasă ci poate fi constituită din categoria deţinuţilor politici.
În cadrul Noului Cod Penal care va intra în vigoare la data de 01.02.2014, infracţiune de genocid va fi prevăzută şi pedepsită de art. 438. În mod regretabil, textul art. 438 nu incriminează şi acţiunile îndreptate împotriva oricărui tip de colectivitate, ci se referă numai la grupurile naţionale, etnice, rasiale şi religioase. Aşadar, noua reglementare este mai restrictivă şi atrage dificultăţi majore în ceea ce priveşte atragerea răspunderii penale a celor care au ucis sute de deţinuţi politici în cadrul centrelor de detenţie în perioada regimului comunist, dar şi a altor persoane care se fac vinovate de fapte similare şi cu privire la care IICCMER continuă să adune informaţii în vederea formulării unor denunţuri.
Preluarea trunchiată a prevederilor art. 357 din Codul Penal actual în cadrul art. 438 din Noul Cod Penal ar atrage posibila blocare a ultimei şanse ca Alexandru Vişinescu şi Ioan Ficior, precum şi alte zeci de persoane ale căror fapte sunt investigate în prezent de IICCMER să rămână nepedepsite, deşi faptele lor extrem de grave îndeplinesc elementele constitutive ale unor infracţiuni contra umanităţii, astfel cum au fost acestea definite în dreptul internaţional şi apoi transpuse de fiecare stat în parte.
În ceea ce priveşte reglementarea internaţională a infracţunii de genocid, se remarcă faptul că art. 2 al Convenţiei pentru Prevenirea şi Reprimarea Crimei de Genocid adoptată de Organizaţia Naţiunilor Unite în 1948 şi ratificată de România în 1950 nu cuprinde referiri la termenul de colectvitate şi nici la grupurile politice.
Astfel cum s-a arătat în doctrina de specialitate, omisiunea de a include în definiţia genocidului grupurile politice îmbracă forma unei concesii făcute de statele membre ONU cu scopul de a menţine pacea la nivel internaţional. Fără a insista pe acest aspect, trebuie subliniat faptul că această omisiune nu trebuie interpretată în sensul că statele membre ONU nu au dreptul de a da infracţiunii de genocid o definiţie mai cuprinzătoare, cunoscut fiind principiul de drept internaţional conform căruia în materia drepturilor fundamentale dreptul intern are prioritate faţă de cel internaţional dacă este mai favorabil.
Or, având în vedere faptul că prin incriminarea genocidului se urmăreşte protejarea dreptului la viaţă, definiţia mai largă dată de art. 357 din Codul Penal actual nu aduce atingere reglementărilor internaţionale, ci este în acord cu prevederile art. 20 din Constituţia României, scrie gandul.info