România ar putea să revină între marii producatori de hartie din lume, dacă recoltarea stufului din Delta Dunării, o materie primă extrem de ieftină, va reîncepe. De altfel, recoltarea stufului, care intră în componența noii ramuri a agriculturii denumită paludicultura, cu mari beneficii economice, sociale si de mediu are tradiție în România. În programul de guvernare, premierul Marcel Ciolacu a inclus și “promovarea activităților meșteșugărești tradiționale și introducerea conceptului de paludicultura în beneficiul echilibrului ecosistemic și ca sursă de venit pentru populația locală”.
Stuful are multiple întrebuințări, de la hrană pentru animale, la materiale de construcții, artizanat și decorațiuni.
„Înainte de 1989, activitatea de recoltare a stufului în Delta Dunării a fost extraordinar de mare. S-au recoltat între 200.000 și 250.000 de tone de stuf. La acea vreme, stuful s-a folosit pentru producția de celuloză.
România era una dintre țările mari producătoare de hârtie făcută din celuloza de stuf. Stuful are aproximativ 40% celuloză în compoziția lui.“, a precizat, pentru dcnews.ro, Iulius Octavian Popa, antreprenor specialist în activitatea stuficolă din Delta Dunarii.
„În cadrul paludiculturii, noi nu folosim absolut niciun fel de îngrășământ chimic. Stuful este o plantă spontană, care este recoltată, iar anul următor cultura este asigurată prin această recoltare.
De asemenea, spre deosebire de agricultura tradițională, în cazul paludiculturii, noi protejăm solul. Noi nu îl arăm, nu schimbăm biotopul de la suprafața solului. Noi recoltăm această plantă la aproximativ 10-15 centimetri de sol, iar solul rămâne neatins.
Cu ajutorul acestor utilaje speciale, care au o presiune redusă asupra solului, nu mai mare de 100 de grame pe centimetrul pătrat, noi asigurăm solului caracteristicile pe care el le are, mai ales că este vorba de turbării, soluri sensibile din punct de vedere chimic.
Utilajele care recoltează stuf în Delta Dunării sunt utilaje unicat. În momentul de față noi nu am rămas la nivelul tehnic de atunci, deși aceste utilaje erau perfect adaptate și concepute special pentru Delta Dunării. Am trecut la faza următoare și confruntați cu această realitate de a nu mai exista fabricile care produceau tractoarele și recoltoarele, am încercat să vedem unde în Europa putem găsi utilaje asemănătoare care respectă cerințele de mediu impuse de instituția administrativă care gestionează activitatea în Delta Dunării și coroborat cu interesul din Europa față de aceste zone umede, am găsit aceste utilaje. Ele sunt acolo și ne deservesc, având aceleași caracteristici ca utilajele produse în România înainte de 1990.”, a mai spus Iulius Octavian Popa.