După întâlnirea dintre preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan şi prim-ministrul Greciei, Kiryakos Mitsotakis, de la Naţiunile Unite, `paşii spre normalizare s-au accelerat`, scrie AKŞAM, citat de Rador Radio România.
Guvernul de la Atena a încetat militarizarea insulelor, insuliţelor şi stâncilor, ale căror suveranitate nu a fost transferată prin tratate, situaţie ce reprezintă una dintre cele mai importante probleme dintre cele două ţări.
În discuție se află aproximativ 152 de insule, insuliţe şi stânci, problemă care afectează în mod direct apele teritoriale şi Zona Economică Exclusivă, dar şi Platoul Continental.
Numele şi statutul insulelor şi insuliţelor din Egee, care au statut nedefinit, nu a fost definit nici în Tratatul de la Lausanne din 1923 şi nici cel de la Paris din 1947, scrie presa turcă. Problema insulelor dintre cele două ţări îşi are originea în dorinţa Greciei de a deţine insulele, insuliţele şi stâncile care sunt în afara a trei mile marine de la coasta Anatoliei, încălcând regulile dreptului internaţional.
Între Grecia și Turcia există astfel o problemă cu delimitarea jurisdicţiilor maritime şi aeriene.
Lunile trecute, Grecia a comandat Franţei avioane Rafale pe care le-a plasat pe Insula Limeni, aflată la câteva ore distanţă de Turcia. În acelaşi mod, pe Insula Samos, cea mai apropiată insulă de Turcia, se află sute de militari greci. Şi tot în apropierea Turciei, pe insulele Kastellorizo, Chios, Patmos, Psara, Arkoi, Agathonisi, Bulancak, Kalolimnos, Pserimos, Symi, Strongyli Megistis şi Kara Ada (Arekos în lb.greacă-n.trad.) se află sisteme aparţinând forţelor armate ale Greciei.