Parcul Natural Apuseni a făcut publice imagini cu fauna montană. Camerele de supraveghere au surprins o haită de lupi. Imaginile arată patru lupi care trec la câțiva pași de camera de supraveghere.
Lupii trăiesc în haită, iar cele mai multe haite au în componență perechea conducătoare, formată din masculul și femela alfa, precum și puii lor de până la 3 ani. Câteodată pot apărea și alți lupi, rude ale celor alfa. În fiecare haită există o ordine respectată, limbajul corpului exprimând poziția lupului în haită, conform Adevărul.ro.
Lupii parcurg zeci de kilometri pe zi în căutarea prăzii și când atacă, coordonat, dirijează prada în locuri în care aceasta își pierde mobilitatea, de exemplu râuri, unde este ucisă. Pot alerga cu aproape 60 de kilometri pe oră. Au simțuri foarte dezvoltate, un miros deosebit de fin, auzul și văzul foarte dezvoltate permițându-i să vâneze ziua și noaptea.
Pe vremuri, lupul era prezent în întreaga emisferă nordică, adaptându-se cu succes la cele mai diferite condiții de trai.
Pentru a se descurca în aceste condiții diverse, lupul a fost nevoit să învețe să vâneze cele mai diferite varietăți, fie insecte, rozătoare, sau animale mai mari, cum este elanul, bizonul sau boul moscat.
Este un vânător foarte talentat, însă modul lui de trai are un impediment major: este concurentul direct al omului, și pe majoritatea zonei lui de răspândire a pierdut în această luptă inegală.
Lupul, deși nu este nici pe departe cel mai mare sau mai puternic dintre carnivorele europene, s-a impus încă din cele mai vechi timpuri. El a fost primit ca simbol de daci și de alte popoare antice, chiar și romanii avându-l ca semn al începuturilor lor (legenda lupoaicei ce i-a hrănit pe Romulus și Remus).
În munții din Transilvania mai trăiesc lupi în număr mare, fapt ce a dat naștere numeroaselor legende despre oameni-lupi. La români există o veche tradiție în ceea ce privește lupul, privit cu teamă și admirație.