Președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliyev, a înălțat steagul Azerbaidjanului în fața palatului prezidențial din Khankendi (cunoscut de armeni ca Stepanakert), capitala Nagorno-Karabah, în octombrie. 15, a informat biroul președintelui.
„Astăzi, toți oamenii din Azerbaidjan se bucură cu adevărat”, a spus el într-un discurs în fața palatului prezidențial folosit anterior de autoritățile armene, care a condus de facto Nagorno-Karabah timp de mai bine de 30 de ani.
Aliyev a vizitat, de asemenea, o serie de alte orașe și orașe din teritoriul recent recucerit din Nagorno-Karabah și a arborat steagul azer.
Pe sept. 20, autoritățile din Nagorno-Karabah au capitulat în fața forțelor azere după o ofensivă fulgerătoare din septembrie. 19 le-a lăsat „nu de ales decât să înceteze ostilitățile”.
O săptămână mai târziu, președintele autodeclaratei Republici Nagorno-Karabah, Samvel Shakhramanyan, a semnat un decret pe sept. 28 dizolvarea tuturor instituțiilor oficiale ale statului separatist din ianuarie. 1, 2024.
După capitularea Nagorno-Karabah, aproximativ 100.000 de armeni, majoritatea populației, au părăsit regiunea spre Armenia.
Azerbaidjanul a luptat împotriva etnicilor armeni din Nagorno-Karabah și a forțelor din Republica Armenia în perioada 1988-1994. Războiul s-a încheiat cu o victorie armeană și crearea Republicii separatiste Nagorno-Karabah pe teritoriul Azerbaidjanului, care este recunoscut de dreptul internațional.
În 2020, Armenia și Azerbaidjan au purtat un război în care forțele acestuia din urmă au revendicat cu succes o mare parte din teritoriu, înainte ca Moscova să fie mediată de încetarea focului, care a trimis o forță de „menținere a păcii” de câteva mii de soldați ruși în regiune.
În anii următori, tensiunile nu s-au potolit, Azerbaidjanul blocând coridorul Lachin, singurul drum care leagă Armenia de Nagorno-Karabah, ducând la o criză umanitară condamnată pe scară largă de statele membre ONU și organizațiile internaționale.