Rezultatele provin din ultima ediție a Eurobarometrului, sondajul oficial al Parlamentului European, care a adunat opiniile a peste 26.000 de persoane din cele 27 de state membre.
Difuzat miercuri dimineață, va fi ultimul sondaj de acest tip care va fi publicat înaintea alegerilor pentru bloc, programate între 6 și 9 iunie.
În total, 71 din persoanele intervievate spun că „probabil” vor vota pentru a-și alege reprezentanții în hemiciclul de 720 de membri. Această cifră reprezintă o creștere de 10 puncte procentuale comparativ cu perioada de dinaintea alegerilor din 2019, când prezența la vot atinsese 50,66%.
14% declară în schimb că „nu doresc” să voteze, în timp ce 13% rămân „neutri”.
Cetățenii din Danemarca (87%), Ţările de Jos (86), Suedia (81), Finlanda (79) și Germania (78) au cele mai mari rate de probabilitate de a vota. Italia este în linia mediei europene, 70% dintre cei intervievați declarându-se înclinați să voteze.
În unele țări, probabilitatea de a vota a crescut față de 2019, printre acestea numărându-se Cehia (de la 39 la 58%), România (de la 55 la 74%), Austria și Polonia (de la 52 la 70% în ambele). Cipru (de la 44 la 60%) și Slovacia (de la 47 la 62%).
Bulgaria se remarcă drept singurul stat membru cu o scădere semnificativă a intențiilor de vot, trecând de la 57% în 2019 la 50% în 2024.
60% dintre cetățeni sunt „(foarte) interesați” de următoarele alegeri.
Creșterea probabilității de a vota este o tendință puternică în toate țările și este însoțită de o implicare tot mai mare la următoarele alegeri: 60% din persoanele intervievate se declară „interesați” sau „foarte interesați”, ceea ce înseamnă o creștere de 11 puncte față de primăvara anului 2019, 27% „nu foarte interesați” și 13% nu sunt „deloc interesați”.
De asemenea, Eurobarometrul le-a cerut cetățenilor să evalueze „importanța” pe care o atribuie alegerilor: 53% au vorbit de o „importantă mare”, 36% de o „importanță medie” și 10% de o „importanță scăzută”.
Alegerile europene sosesc într-un moment crucial pentru bloc, când Ucraina se luptă să țină sub control progresele Rusiei pe câmpul de luptă, conflictul dintre Iran și Israel amenință să se extindă într-o confruntare mai largă, iar preocupările economice ale Chinei se transformă în acuzații larg răspândite de dumping.
În același timp și starea imprevizibilă a afacerilor globale pare să cântărească foarte mult alegătorii: 81% dintre cetățeni spun că „actualul context internațional face ca votul să fie și mai important”. Cifrele demonstrează că „europenii sunt conștienți că miza la urne este mare”, a declarat Roberta Metsola, președintele Parlamentului. „Aceste alegeri vor fi cruciale pentru că vor decide direcția în care vom merge”.
Ce cred cetățenii UE despre Parlamentul European
Eurobarometrul oferă și o imagine de ansamblu asupra a ceea ce cred cetățenii UE despre instituția pe care o vor alege direct în iunie și care, în intervalul de câteva luni, a cunoscut voturi importante privind reforma imigrației, inteligența artificială și libertatea mass-media, precum și un proces amar împotriva Comisiei Europene pentru eliberarea de fonduri înghețate către Ungaria.
În același timp, Camera a fost afectată de un scandal dăunător care a implicat un grup mic de parlamentari și consilieri care ar fi acceptat plăți în numerar din Qatar și Maroc în schimbul unui tratament favorabil. Așa-numitul caz Qatargate a stârnit o frenezie mediatică, jurnaliștii acoperind fiecare arestare, confiscare și mărturisire.
Mai recent, parlamentul a depus eforturi pentru a mușamaliza acuzațiile conform cărora unii dintre membrii săi au fost plătiți pentru a răspândi propagandă pro-rusă.
În ciuda publicității negative, instituția a reușit să iasă în mare parte nevătămată: 41% dintre respondenți având o imagine „pozitivă” a Parlamentului, în creștere cu cinci puncte față de ultimul sondaj realizat în perioada septembrie-octombrie. Între timp, 40% declară că au o percepție „neutră” și doar 18% „negativă”: aceasta fiind prima dată când răspunsul „pozitiv” îl depășește pe cel „neutru”.
Care sunt problemele prioritare pentru cetățeni
Sondajul la nivel european le-a cerut participanților să indice și cele patru probleme pe care și-ar dori să le fie prioritizate în timpul campaniei electorale actuale.
Lupta împotriva sărăciei și excluziunii sociale (33%), sănătatea publică (32%), sprijinul pentru economie și crearea de noi locuri de muncă (31%) și apărarea și securitatea UE (31%) s-au clasat pe primul loc, evidențiind șocurile cauzate de crizele majore din ultimii ani: pandemia de Covid-19, invazia Rusiei în Ucraina și inflația care a atins un nivel record.
Alte subiecte proeminente includ acțiunea împotriva schimbărilor climatice (27%), viitorul Europei (26), migrația și azilul (24), democrația și statul de drept (23) și politica agricolă (23): subiecte care au fost discutate pe larg de legiuitori.
Rezultatele sunt destul de asemănătoare cu cele ale sondajului Euronews exclusiv realizat de Ipsos în martie, care a decis că prioritățile europenilor sunt combaterea creșterii prețurilor, reducerea inegalităților sociale și susținerea creșterii economice.
Într-o notă mai filozofică, Eurobarometrul a pus o întrebare separată despre „valorile” pe care cetățenii ar dori să le susțină Parlamentul. Răspunsul? Pace și democrație.