La sfârşitul lui martie, Comitetul ONU pentru Drepturile Omului a apreciat că Letonia trebuie să-şi revizuiască politica în domeniul lingvistic, pentru a ţine seama mai bine de importanta minoritate rusofonă din ţară. Letonia consideră însă că legislaţia sa, stabilită după obţinerea independenţei în 1991, în urma destrămării URSS, are ca obiectiv repararea greşelilor din perioada sovietică.
'Autorităţile din această ţară dau dovadă, prin declaraţiile lor, de o totală indiferenţă faţă de dreptul 'necetăţenilor' şi ale reprezentanţilor minorităţilor lingvistice, ca şi de o nerespectare flagrantă a obligaţiilor lor internaţionale în domeniul drepturilor omului', se arată în comunicatul MAE rus.
'Sperăm ca recomandările Comitetului drepturilor omului să fie puse în practică fără întârziere de către autorităţile din această ţară', se adaugă în comunicat.
Letona este singura limbă oficială în Letonia, ţară cu o populaţie de două milioane de locuitori. Etnicii ruşi reprezintă 27% din populaţia acestei ţări membre UE. În 2012, Letonia a refuzat, prin referendum, să acorde limbii ruse statutul de a doua limbă oficială a ţării. Ca şi în cazul Estoniei, pentru a obţine cetăţenia ţării etnicii ruşi trebuie să treacă prin teste de cunoaştere a limbii letone. În consecinţă, circa 13% din populaţie este apatridă.AGERPRES