Din această hartă rezultă că România nu a avut o poziție clară, deși dependența sa de gazul rusesc este relativ redusă, scrie Digi24.
Demersul jurnalistic al cotidianului francez pleacă de la constatarea că Cei 28, spre deosebire de SUA, nu au reușit să se pună de acord asupra unor sancțiuni care să vizeze ținte economice specifice, ceea ce îndepărtează perspectiva unor pârghii veritabile pentru a face presiuni asupra Rusiei în criza din Ucraina.De la anexarea Crimeei de către Rusia, țările UE nu reușesc să se înțeleagă asupra sancțiunilor economice împotriva Moscovei. Fiecare stat membru are motivele sale pentru a se teme de consecințele unor astfel de sancțiuni asupra economiei sale. Rusia este al treilea partener comercial al UE, după Statele Unite și China. Importurile UE din Rusia reprezintă circa 12%, în special produse energetice – petrol și gaz –, iar exporturile UE în Rusia, în special produse manufacturate din industria auto și chimică, reprezintă 7 la sută, explică Le Monde.
România nu s-a pronunțat clar pentru sau împotriva de sancțiuni suplimentare. România susține linia europeană, dar se declară mai puțin favorabilă aplicării de sancțiuni economice decât extinderii fazei a doua a planului european, arată Le Monde, potrivit sursei citate.