Presedintele francez François Hollande a facut apel luni la Uniunea Europeana (UE) 'sa se retraga acolo unde nu este necesara' pentru a fi eficienta, a doua zi dupa un progres istoric al euroscepticilor în alegerile europene.
'Europa a devenit ilizibila, sunt constient de acest lucru, îndepartata, si pentru a spune totul, incomprehensibila, chiar pentru state', a declarat Holande într-un discurs televizat.
Apreciind ca 'asta nu se mai poate prelungi' si ca UE trebuie sa fie'simpla, clara, pentru a fi eficienta', el a facut apel la aceasta 'sa se retraga acolo unde nu este necesara', fara a furniza mai multe detalii.
Triumful de duminica al Frontului National în Franta, care a câstigat detasat alegerile cu un scor istoric de 25,4%, perceput ca un seism politic, a simbolizat puternicul avânt al extremei drepte si al euroscepticilor în UE, chiar daca dreapta conservatoare pastreaza cel mai mare numar de alesi în Parlamentul European.
Cancelarul german Angela Merkel a afirmat la rândul sau ca cel mai bun raspuns fata de avântul euroscepticilor este o politica în favoarea crearii de locuri de munca.
'Este regretabil, dar acum trebuie sa recucerim acesti alegatori', a afirmat Merkel dupa victoria partidului sau de duminica. 'O politica de competitivitate, de crestere si de creare de locuri de munca este cel mai bun raspuns pentru nemultumire', a adaugat ea.
La rândul sau, Hollande a vorbit luni despre 'locuri de munca prin sustinerea companiilor'. 'Nu este Europa cea care ne cere sa facem reforme. Pentru Franta trebuie sa le ducem la bun sfârsit', a mai spus el.
În ceea ce priveste viitoarea Comisie Europeana, Angela Merkel nu s-a angajat sa-l sustina pe Jean-Claude Juncker, candidatul PPE, partidul cu cele mai multe mandate în viitorul Parlament European, multumindu-se sa salute 'campania sa solida'. Vor fi necesare 'discutii' pentru a numi un nou presedinte al CE, a mai indicat sefa guvernului federal.
Dupa alegerile boicotate de mai bine de un alegator european din doi, Parlamentul European este mai fragmentat ca oricând. Marile partide proeuropene au ramas bineînteles majoritare, dar toate au pierdut teren. Primul grup ca numar de membri, cel al PPE, care reuneste partidele democrat-crestine si de centru-dreapta, ar urma sa aiba 213 locuri, respectiv cu 60 mai putin decât în precedenta legislatura.
Cu 190 de locuri, socialistii si social-democratii au pierdut sase mandate, în special din cauza derutei socialistilor francezi si spanioli, si nu evita naufragiul decât datorita rezultatelor foarte bune ale Partidului democrat al lui Matteo Renzi în Italia, noteaza AFP.
Celelalte partide europene sunt si ele în recul. Liberalii (64) pierd 9 locuri, în timp ce Verzii (53) limiteaza pierderile, în ciuda rezultatelor slabe înregistrate de ecologisti în Franta, dar pierd patru deputati.
Stânga radicala, care a jucat jocul reînnoirii institutionale prezentând un candidat la presedintia Comisiei, si-a ameliorat lejer prezenta în Parlament, datorita succesului listei SYRIZA în Grecia si câstiga sapte mandate, cu 42 de locuri în total.
Pe hârtie, partidele proeuropene dispun de o majoritate de 520 de locuri din 751, dar ele sunt condamnate sa se înteleaga pentru a guverna.
Sefii de grupuri din Parlamentul la final de mandat se întâlnesc marti dimineata pentru a elabora o strategie. Reprezentantii partidelor proeuropene au început 'negocieri pentru a avea o coalitie a PE pe care sa o impuna sefilor de guvern evitând ca acestia sa-si dea mâna', a declarat pentru AFP un responsabil al PE sub acoperirea anonimatului.
'Ei au totul de pierdut daca Consiliul scoate un iepure din palarie', a spus el.
Jean-Claude Juncker si candidatul socialistilor, Martin Schulz, s-au întretinut în noaptea de duminica spre luni, 'dar întrevederea nu a decurs bine', a precizat aceasta sursa.
Candidatul liberalilor europeni, Guy Verhofstadt, a asigurat la rândul sau ca 'dat fiind distanta redusa între crestin-democrati si socialisti, rolul determinant al liberalilor se confirma'.
În lipsa unei întelegeri între proeuropeni, statele vor fi tentate sa-si mentina prerogativele, noteaza AFP.
Premierul britanic s-a aratat mereu ostil fata de faptul ca PE poate alege presedintele Comisiei Europene. Întrebat luni daca are un mesaj pentru David Cameron, Jean-Claude Juncker, gasit drept prea 'federalist' de Londra, a raspuns sec: 'Nu ma pun în genunchi în fata niciunui lider. Am câstigat alegerile', a declarat el.
Nu este nicio îndoiala ca, în secretul usilor închise, sefii de stat si de guvern vor evoca marti seara posibili candidati de compromis proveniti din rândul stângii liberale sau al dreptei sociale.
Sunt vehiculate nume, precum cel al directoarei FMI, Christine Lagarde, sau al premierului danez, Helle Thorning-Schmidt. O sursa din cadrul PE a evocat chiar posibilitatea ca Schulz sa fie numit la Comisia Europeana si Juncker la presedintia Consiliului, scrie France Presse.
Tratatul de la Lisabona recomanda liderilor europeni sa-l desemneze pe presedintele Comisiei 'tinând cont de rezultatele alegerilor europene', mai mentioneaza sursa citata.
AGERPRES