Coşmarul francului este tot mai negru pentru românii care s-au împrumutat în moneda elveţiană. Cotaţia lui a fost stabilită de Banca Naţională peste cea a Euro, la 4 lei şi 51 de bani. Iar specialiştii avertizează că ofertele cu care au venit băncile pentru a le uşura situaţia datornicilor nu sunt de prea mare ajutor. Chiar dacă, temporar, plătesc mai puţin la rate, datoria lunară la bancă e tot mai greu de acoperit din salariu.
Clienţii spun că băncile vor doar să tragă de timp şi nu să tranşeze problema creditelor în franci elveţieni.
„Dacă voiau să rezolve într-adevăr problema puteau să scadă mult mai mult. Încercăm să obţinem conversia creditelor la cursul iniţial plus 20 la sută”, spune Cătălin Voivozeanu, potrivit Digi24.
La un credit ipotecar de 100.000 de franci elveţieni luat în 2007, cu o dobândă de 6%, rata ajunge la 600 de franci. La cursul actual, asta înseamnă 2.750 de lei.
La Volksbank, care a decis îngheţarea cursului la un nivel de 3,8 lei pentru un franc, clientul ar plăti echivalentul a 2.280 de lei.
La OTP, care a tăiat 1,5 la sută din dobândă, rata ar fi echivalentă cu 2.282 de lei.
Iar la Raiffeisen, care reduce dobânda cu 0,5 la sută, rata ar fi de 2.565 de lei.
„Varianta îngheţării cursului de schimb este mai avantajoasă deoarece în varianta cu reducerea dobânzii clientul poate ajunge să plătească mai mult dacă evoluţia francului nu se opreşte aici”, explică Diana Ţăruş, analist financiar.
„Efectul pe termen lung s-ar putea să nu fie compensat de această reducere de 0,5% și atunci clienții să aibă tendința de a abandona creditul”, spune Gabriel Creţu, analist financiar.
Cei care s-au împrumutat în franci vor ca Banca Naţională să rezolve situaţia.
„BNR, în această dezbatere, are ca rol principal expertiza. Decizia e la stat”, declară Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR.
Până acum, Guvernul a venit cu un singur răspuns la criza francului. Executivul a propus o formulă nouă a electoratei, prin care clienţii cu venituri nete de până la 2.100 de lei ar putea avea rate mai mici vreme de doi ani. Specialiştii spun, însă, că o astfel de măsură nu ar fi de mare ajutor.
„O variantă mai acceptabilă ar fi o lege a falimentului personal”, afirmă Diana Ţăruş, analist financiar.
Deocamdată, unica soluție aflată la îndemâna oamenilor este să încerce să discute cu băncile.
„Chiar dacă băncile anunţă sau nu anunţă: ei să meargă la banca de unde au creditul şi să discute care sunt variantele prin care pot trece de această perioadă”, spune Anca Bidian, broker de credite.
Cei 75.000 de români cu credite în franci elveţieni mai au de plătit, în total, 9,8 miliarde de lei.